Doar 309 primării din toată țara au început întocmirea proiectelor amenajamentelor pastorale și numai 66 dintre acestea au finalizat proiectele, până la 1 octombrie 2015, deși termenul limită prevăzut de legea aflată în vigoare în prezent era 10 august 2015 (HG 78/2015 privind modificarea și completarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor OUG 34/2013).
Iată situația exactă privind întocmirea amenajamentelor pastorale, transmisă de MADR, la solicitarea redacției:
„Până la 1 octombrie 2015, dintr-un număr de 3.142 de UAT – uri existente la nivel național, 309 UAT–uri au solicitat, potrivit legii, camerelor agricole județene întocmirea proiectelor de amenajamente pastorale, ceea ce reprezintă cca. 10% din numărul total de localități.
Din totalul de 309 proiecte solicitate de primării, un număr de 66 de proiecte au fost finalizate, iar 243 de proiecte se află în lucru, deoarece primăriile nu au depus toate documentele necesare în conformitate cu prevederile legale, în mod special copii de pe actele de proprietate și date cadastrale ale pajiștilor aflate în proprietatea UAT, planul parcelar cu pajiștile aflate pe teritoriul localității, necesar pentru respectarea obligației de menținere a pajiștilor declarate la 1 ianuarie 2007 la Comisia Europeană și planul de fertilizare întocmit conform studiilor pedologice și agrochimice”.
De ce se plâng primarii?
MADR recunoaște că lipsa banilor este principalul motiv invocat de primari pentru faptul că nu au reușit să întocmească proiectele de amenajamente în termenul prevăzut de lege.
Mai exact, primarii acuză că „HG 78/2015 (M.Of. 124/18 februarie 2015), a fost publicată prea târziu pentru a se prevedea finanțarea proiectului de amenajament pastoral” și susțin că o mare parte din cheltuieli sunt datorate „prețurilor mari practicate de către Oficiile de Studii Pedologice și Agrochimice (OSPA) pentru realizarea studiilor pedologice”.
Încă o amânare, până în 2018
Ca să dea timp tuturor primăriilor să întocmească proiectele de amenajamante pastorale, MADR a propus, recent, amânarea termenului pentru realizarea acestora până pe 28 februarie 2016. Asociația Comunelor din România, care reunește peste jumătate din comunele din țară, a solicitat MADR ca termenul să fie prelungit cel puțin până la finalul lui 2016. Se pare însă că primăriile vor primi chiar mai mult timp. „(…) MADR susține modificarea și completarea OUG 34/2013, privind realizarea și aplicarea amenajamentului pastora, începând cu anul 2018”, precizează reprezentanții MADR în răspunsul transmis redacției.
Totodată, MADR va trebui să modifice și Ordonanța privind acordarea subvențiilor în perioada 2014-2020, care prevede că, din 2016, amenajamentele pastorale sunt condiție obligatorie pentru încasarea subvenției pe pajiști.
CE SPUN PRODUCĂTORII ROMÂNI DESPRE „CARNEA CANCERIGENĂ”?
Asociația Română a Cărnii a reacționat cu surprindere și cu indignare față de concluziile evaluării Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) care pretinde că preparatele din carne ar fi cancerigene, iar carnea roșie, „probabil” cancerigenă.
OMS lovește într-o industrie de zeci de mii de locuri de muncă
Astfel de studii sunt aruncate pe piață fără nici un discernământ și fără nici o rigoare științifică, acuză ARC. Vehicularea unor asemenea informații alarmiste induce confuzie într-o piață alimentară afectată de concurența neloială pe care o fac evazioniștii fiscali și pune în pericol securitatea alimentară a românilor și industria alimentară a României, care dă zeci de mii de locuri de muncă și care, împreună cu agricultura și zootehnia, contribuie cu peste 11% la PIB-ul României, susțin reprezentanții industriei cărnii.
Aceștia admit că este nociv pentru sănătate să consumi preparate din carne de slabă calitate, cu aditivi neautorizați, nerespectând normele de siguranță alimentară, depozitate impropriu etc. Ba mai mult, ARC susține că s-a implicat activ pentru a scoate din piață asemenea produse, inclusiv prin susținerea reducerii TVA la carne și preparate din carne.
Potrivit ARC, Centrul de Legătură pentru Industria de Procesare a Cărnii din UE consideră, de asemenea, inoportun să se atribuie unui singur factor un risc crescut de cancer. Aceștia consideră că nici un grup specific de alimente care definește riscurile asociate cu sănătatea nu poate fi luat în considerație singular, ci dieta ca întreg, împreună cu alți factori, iar o dietă sănătoasă include consumul moderat de produse din carne, potrivit recomandărilor experților în sănătate.
