Alina Creţu, director executiv al Asociaţiei Producătorilor de Porumb din România (APPR), a participat, timp de trei zile, alături de Emil Dumitru, preşedinte Pro Agro şi membru APPR şi fermierul călărăşean Ştefan Moraru, la mai multe întâlniri foarte importante pentru viitorul agriculturii româneşti. Atât la Copa Cogeca cât şi la o conferinţă organizată de Copa Cogeca şi Confederaţia Europeană de Porumb (acolo unde Franţa şi România sunt prim solişti).
La conferinţă au participat inclusiv reprezentaţi ai ministerului la Bruxelles, dar şi europarlamentari şi comisari europeni. Aici cei trei români au susţinut necesitatea tratamentului cu neonicotinoide în România, dar şi a folosirii în continuare a glifosatului într-o expunere cu titlul „Fără neonicotinoide înseamnă fără porumb în România”. Momentul culminant a fost reprezentat de filmuleţele în care Tanymecus a fost actorul principal, iar flora agresivă, reprezentată de buruienile dificil de controlat în absenţa glifosatului, un decor de groază.
Am reţinut, din ce mi-a povestit Alina Creţu, că APPR – asociaţie condusă de fermierul ialomiţean Arnaud Perrein – are un protocol de colaborare directă cu Copa Cogeca (unic pentru spaţiul asociativ românesc, conform afirmaţiilor sale) şi astfel au devenit parteneri direcţi pe probleme tehnice în Copa Cogeca, reprezentând-o în grupurile de dialog civil de la nivelul Comisiei Europene. Acolo unde, spune tânăra directoare APPR, „Copa Cogeca este Dumnezeu în ce priveşte Agricultura”!
Tot la Bruxelles, cei trei reprezentanţi APPR au asistat şi la lansarea unui documentar pe tema noilor tehnologii agricole, documentar care va intra în cursa pentru premiile Oscar la această categorie. Filmul are lansarea în seara aceasta şi în România. Voi reveni, evident, cu câteva impresii după vizionare.
Ca o încheiere, nu pot decât să mă declar de acord cu ceea ce a spus Alina Creţu: „Organizaţiile mari ale fermierilor din România trebuie să fie reprezentate permanent de cineva la Comisia Europeană şi la Copa Cogeca. Altfel nu vom putea culege decât undeva la doar 1% din informaţia care se vehiculează în fiecare zi la Bruxelles”. Iar micile sau mai marile clinciuri dintre asociaţiile profesionale ale fermierilor români, unele dintr-o vădită rea voinţă, dar şi din uriaşe orgolii inutile, ar cam trebui să treacă pe planul doi. Mai ales că nici în acest PNDR 2020, ca de altfel nici în cel trecut, nu s-a putut ajunge la o înţelegere privind iluzoriul Fond Mutual. Fapt care, conform afirmaţiilor ministrului agriculturii, Petre Daea, duce la mutarea banilor prevăzuţi în PNDR pentru Fondul Mutual înspre alte măsuri active, de care să beneficieze fermierii şi, evident, ţara.
