Alimentele nevândute ar putea fi donate! - Revista Ferma
9 minute de citit

Alimentele nevândute ar putea fi donate!

alimente11 m Alimentele nevândute ar putea fi donate!

Astfel, potrivit propunerii legislative adoptate de Senat, ca primă Cameră sesizată, agenții economici care operează cu spații comerciale cu suprafața mai mare de 400 mp, cu destinația vânzare produse alimentare, vor încheia un contract cu o organizație umanitară înregistrată legal sau cu o asociație de protecția animalelor, după caz, în vederea donării produselor alimentare aflate aproape de data expirării, într-un termen rezonabil, astfel încât acestea să poată fi utilizate. Cei care nu respectă aceste noi prevederi riscă sancționarea cu amendă de 15 mii de lei.

 

Ce spun reprezentanții actualului Guvern?

În această problemă, Guvernul, prin secretarul său general Sorin Chelmu, specialist în zootehnie, își afirmă preocuparea pentru reducerea risipei de alimente, cu accent pe conceptul de trasabilitate a produsului alimentar și pe securitatea alimentelor, în contextul în care la nivelul Uniunii Europene mai bine de o treime din alimente se aruncă. „Nu trebuie să uităm că aproximativ un miliard de oameni la nivel mondial mor de foame, iar concomitent și la noi în țară, ca și în întreaga Uniune Europeană, se face suficient de mare risipă de alimente. Dacă ne gândim la recent adoptata propunere legislativă din Senat, pot să vă asigur că există în orice clipă instituții care ar putea fi implicate activ în aplicarea acestei legi, în condițiile aprobării ei și de către Camera Deputaților. Și, desigur mă gândesc la ANSVSA, la ANPC, dar și la Crucea Roșie, la ONG-urile cu activități umanitare și de protecție a animalelor”, ne spunea secretarul general al Gurvernului României. 

Preocuparea Guvernului este să nu fie pusă nici o clipă în pericol sănătatea oamenilor ori sănătatea animalelor. „În același timp, ne preocupă să putem să rezolvăm această problemă pe care, vă spun, o are întreaga Europă. Cum aproape 50% din populația României este în mediul rural și foarte multă lume trăiește din autoconsum, probabil că aceste prevederi ar avea un impact mai mare asupra marilor magazine de comercializare a produselor alimentare”, adăuga Chelmu. 

 

În vizor, și procesatorii!

În expunerea sa, Sorin Chelmu, care a avut și calitatea de vicepreședinte FAO, a subliniat în mod distinct și locul procesatorilor în lista celor care manevrează cantități și stocuri mari de alimente, care ar putea ajunge la data limită a expirării. De asemenea, oficialul a atenționat asupra datelor care sunt înscrise pe etichete și care trebuie să ofere consumatorului siguranța achiziționării unui produs sigur pentru sănătate. „Din punctul meu de vedere, tot aici trebuie introduși și marii procesatori, care nu vor avea ce să facă cu atâta marfă, atâta timp cât aceasta se apropie de termenul de expirare. Oricum, trebuie privit foarte atent, astfel încât să nu creăm nebuloasă, ci să facem totul bine, suplu, clar și să arate că știm despre ce este vorba. Există mai multe directive europene care impun producătorilor teste de siguranță alimentară, cu marje de eroare, astfel încât riscurile consumatorilor să fie minime. Știți și dumneavoastră, consumatorii de multe ori privesc etichetele, dar aș vrea să cred că observă atent ce scrie acolo”, spunea Sorin Chelmu.

Potrivit noțiunilor dobândite de către specialiștii cu studii superioare în domeniu, mențiunile „A se consuma înainte de…” sau „Expiră la data…”, indică în mod precis data până la care alimentele pot fi consumate fără riscuri pentru sănătate și toate produsele alimentare proaspete trebuie să aibă înscrise respectivele precizări, legate de data clară până la care pot fi vândute. De exemplu, în cazul cărnii, mezelurilor ori lactatelor este esențial să fie scrisă pe etichetă data expirării. Putem discuta și despre o anume flexibilitate, în cazul unor produse precum iaurturile, orezul, zahărul, conservele, pastele făinoase, produsele congelate ș.a.m.d. Aici, pe etichetă, se notează „A se consuma, de preferință, înainte de…”, reprezentând data de utilizare optimă a produsului respectiv, după aceea putând fi consumat fără riscuri, în condițiile unei bune păstrări, dar pierzându-și din calitățile gustative sau/și nutriționale. „În condițiile adoptării legilor acestora, Guvernul va veni imediat cu mecanismul de aplicare, în concordanță cu directivele europene specifice. Oricum, și în acest moment, producătorii trebuie să știe că tot printr-o directivă europeană a fost prevăzută o listă cu teste care trebuie realizate înainte de a înscrie pe ambalaj datele de valabilitate și de conservare”, mai spunea oficialul din Guvern.

Cât privește intenția de susținere financiară a mișcării direcționate a acestor produse, care odată intrate pe fluxul comercial sunt purtătoare de bani, secretarul general al Guvernului a spus că ”Guvernul încă se gândește la acest aspect, vom vedea care sunt mecanismele, dar asta după ce va apărea legea. Într-un cadru legal, probabil printr-o Hotărâre a Guvernului, vom stabili și mecanismele exacte de aplicare a acelor prevederi ale legii. Deocamdată, în mod cert, salutăm demersurile de a stopa sau măcar de a reduce risipa alimentară”, încheia secretarul general al Guvernului.

 

Producătorii români au temerile lor…

Discuțiile pe tema măsurilor care li s-ar impune marilor magazine alimentare au trezit nu doar interes, ci și temeri, în rândul producătorilor români. Acest lucru a fost discutat și cu ministrul agriculturii Achim Irimescu, demnitar care a făcut public faptul că producătorii au expus și la nivelul MADR temerile legate de posibilele situații delicate în care i-ar putea pune partenerii lor comercianți. „Pe de o parte, salut inițiativa prin care se arată că și România se alătură demersului european de a reduce risipa alimentară. Nu uitați că inclusiv în Europa, deși dezvoltată, există multă lume care suferă de foame. De aceea, au și fost inițiate programele europene de susținere a persoanelor defavorizate. Pe de altă parte, atrag atenția asupra faptului că, deja, la nivel de MADR am primit semnale de la producătorii români, care se tem că ar putea fi anumite abuzuri din partea acelor mari magazine. Mai exact, se tem ca supermarketurile să nu retragă anumite alimente abuziv și, astfel, să fie create situații dificile pentru producători, reducerea prețurilor ș.a.m.d. Și-atunci, sigur, se preferă ca decât să le pună în magazin cu un preț mai mic, mai bine să le distribuie pe altă filieră în care să se aibă în vedere vânzarea la un preț controlat oarecum sau chiar distribuirea gratuită către școli, spitale etc”, explica ministrul agriculturii.

În expunerea de motive, inițiatorul propunerii legislative, senatorul UNPR Marian Vasiliev, preciza faptul că la nivelul Uniunii Europene, anual, risipa alimentară ajunge la aproximativ 180 kg/locuitor. România risipește anual aproximativ 5 milioane de tone de alimente, iar pentru a reduce această risipă, statul ar trebui să intervină, pe de o parte, în reglementarea unui cadru prin care politicile restrictive ale marilor magazine față de producători să nu fie excesive, iar pe de altă parte, în încurajarea reducerii risipei prin donarea de alimente și prin reglementări mai eficiente ale raportului dintre producători și comercianți în legislația fiscală.

 

Petronela COTEA MIHAI

Redactor Radio România Iași

 

 

CARE AR FI AVANTAJUL PENTRU PRODUCĂTORUL ROMÂN?

În privința consumului de alimente, se spune că a mânca este o necesitate, însă a mânca inteligent este o artă. Aceeași idee poate fi valabilă și în ceea ce privește producția. Mai exact, eficiența activității de producere a alimentelor este dată și de modul de a-ți asigura performanța în producție prin calitate, precum și de modul de a valorifica la maxim și convenabil ceea ce produci. A lăsa un produs pe raft până la expirare poate însemna pierdere atât pentru comerciant și pentru omenirea cea săracă și care suferă de foame, cât și pentru producător, acesta neasigurându-și măcar acea minimă valoare de recuperare a costului de producție. Or, în opinia ministrului Agriculturii, adoptarea unor reglementări care obligă ca alimentele aflate aproape de termenul de expirare să fie donate ar aduce un plus și pentru producător. „Avantajul pentru producător ar fi acela că el poate să își recupereze o parte din valoarea inițială a produsului ajuns aproape de termenul de expirare. Dacă ar fi lăsat să expire, valoarea de recuperare ar fi zero. Din punctul meu de vedere, ca reprezentant al Ministerului Agriculturii – cel care produce și oferă alimentele – este foarte important ce se întâmplă cu produsul din momentul în care pleacă de la fabrică și până ajunge pe masa consumatorului final. Aici trebuie să fie maximă atenție și maxime măsuri de siguranță. Inclusiv verificări. Și mi se pare că produsele de origine animală intră mai mult în discuție, la cele vegetale situația nu este atât de delicată”, sublinia ministrul Achim Irimescu.

Cisteste si...

Recomandările redacției
Ultimele articole
Citește mai multe știri →