Ca urmare a unei investiţii de 600.000 de euro, fermierul bănăţean din Giulvăz s-a ales cu o maşină autopropulsată configurată special pentru nevoile sale, unică în Europa! Despre ce utilaj este vorba?

Având în administrare o suprafaţă de peste 5.000 de hectare de teren arabil, tânărul fermier din judeţul Timiş este un adept al practicilor prietenoase cu mediul, chiar dacă asta nu înseamnă că a aderat în totalitate la principiile agriculturii ecologice. Aplicarea selectivă a tratamentelor fitosanitare a devenit însă o prioritate pentru el.

De la gând la faptă

„În urmă cu vreo 10-12 ani toată România ardea miriştea. Şi mă gândeam atunci, când făceam arăturile, că nu vedeam nici o râmă în sol. Între timp, am renunţat la aceste practici şi, chiar dacă noi continuăm cu arăturile de primăvară, facem o agricultură intensiv ecologică. În primul rând pentru că nu vreau să fac risipă de bani prin aplicarea de pesticide şi erbicide în cantităţi mari şi în al doilea rând pentru că eu consider că am o datorie morală faţă de generaţiile viitoare privind conservarea acestui bun care ne-a fost dat, pământul”, susţine Alexander Degianski.

Sprayer personalizat

Privind acum prin acest filtru contextual, înţelegem mai bine care a fost raţionamentul celei mai recente investiţii în ferma de la Giulvăz. După doi ani de tatonări şi discuţii, administratorul societăţii Forest and Biomass România a decis achiziţia unei maşini de erbicidat autopropulsate marca Agrifac. Şi pentru că nevoile sale erau specifice, olandezii au fost de acord să construiască un model de sprayer personalizat care să ţină cont de specificaţiile dorite de fermierul bănăţean.

Întreţinerea culturilor cu inteligenţa artificială

„Am testat această maşină în toate condiţiile posibile şi chiar am discutat cu directorul de dezvoltare al companiei Agrifac pentru a încerca să o adaptăm la specificul nostru. Iar rezultatul este că vom avea probabil prima maşină de erbicidat vândută în Europa care va avea posibilitatea de a erbicida cultura green-on-green, folosind inteligenţa artificială pe baza tehnologiei de învăţare automată (machine learning)”, afirmă Alexander.

Rată de succes de 99%

Prin urmare, acesta va putea erbicida în primăvară culturile de grâu şi de rapiţă cu o mai mare precizie, făcând economii importante de inputuri. Altfel spus, substanţa va fi pulverizată doar acolo unde este nevoie, ţintind exclusiv buruienile. „În primul an rata de succes ar putea fi în jur de 65%, dar prin acest mecanism de machine learning vom ajunge la 99% în următorii trei ani. Aşa ni s-a promis de către cei de la Agrifac. Am încercat şi varianta simplă disponibilă la mai mulţi producători, cu tehnologia green-on-brown, adică de erbicidat miriştile, şi am observat că peste 66 la sută din suprafaţă o erbicidam de pomană”, a constatat cel care ocupă funcţia de consilier al ministrului Agriculturii.

Recuperarea investiţiei în 4 ani

Tehnologia pentru care a optat în final nu este deloc ieftină. L-a costat 600.000 de euro, bani pe care Alex speră să-i amortizeze în următorii patru ani de zile. Asta în condiţiile în care în prezent foloseşte erbicide în valoarea de peste 150.000 de euro pe an.

FACE PASUL SPRE LEGUMICULTURĂ

Pentru a-şi securiza investiţiile, tânărul inginer agronom a optat şi pentru o strategie de diversificare a activităţii, urmând să se apuce de legumicultură. „În momentul de faţă, cel mai mare pericol pentru fermele din România este monotonia planului de culturi. În sensul că foarte mulţi mizează doar pe culturile clasice – grâu, porumb, rapiţă. Iar acestea din păcate nu vor avea un viitor prea strălucit. Tocmai de aceea, ne vom axa şi pe legumicultură. Astfel, sezonul acesta vom aloca undeva la 5 hectare pentru cultura de ceapă. Iar obiectivul meu principal pentru perioada imediat următoare este de a pune la punct un sistem de irigaţii care să acopere 1.300 de hectare. Astfel ne vom asigura că vom avea o predictibilitate în ceea ce priveşte constanţa producţiilor. Singurul obstacol în implementarea acestui sistem de irigaţii este accesul la apă. Deşi România este acoperită în proporţie de 90 la sută de cursuri de apă, cu toate astea avem un acces extrem de dificil la sursele de apă. Iar asta din cauza birocraţiei şi a reglementărilor de mediu. Aş putea spune că Ministerul Mediului parcă de multe ori este duşmanul fermierilor. Fără apă însă nu vom putea face nimic”, a ţinut să sublinieze Alex Degianski.

„Consider că am o datorie morală faţă de generaţiile viitoare privind conservarea acestui bun care ne-a fost dat, pământul” – ALEXANDER DEGIANSKI, Tânăr fermier în județul Timiș