Potrivit lui Lelescu, documentele care trebuie aprobate pentru înfiinţarea Camerelor Agricole se află încă în dezbatere la Parlament şi Guvern. Conform Legii 283 a Camerelor Agricole, data organizării primelor alegeri se stabileşte prin ordin al ministrului Agriculturii, cu cel puţin 60 de zile înainte de organizarea acestora.

FNPAR cere modificarea legii

FNPAR a solictat, recent, modificarea de urgenţă, Legii Camerelor Agricole. „Am cerut revizuirea legislaţiei datorită faptului că din Camerele Agricole nu mai fac parte fermierii, ci doar guvernanţii şi funcţionarii publici.

Camerele Agricole au devenit birouri electorale în mediul rural, prin care unele partide îşi fac politica, iar, în viziunea noastră, acestea trebuie să funcţioneze cu şi pentru agricultori”, a afirmat preşedintele FNPAR, Viorel Matei, care este primul dintre membrii Comitetului Naţional de Iniţiativă pentru Camerele Agricole care s-a retras din Comitet, denunţând încercarea de politizare excesivă a acestor structuri.

Negocieri pentru viitorul secretar de stat

Ministrul Agriculturii a preluat din 15 septembrie 2011 toate atribuţiile lui Adrian Rădulescu până la numirea unui înlocuitor al acestuia. Tabără îi susţine pentru postul de secretar de stat în Ministerul Agriculturii, rămas vacant după ce Adrian Rădulescu a fost ales deputat de Neamţ, pe directorul său de cabinet, Gheorghe Vaida, şi pe şeful Direcţiei Agricole Alba, Ioan Stanciu, în timp ce UNPR, căreia, conform protocolului de guvernare, îi revine postul, îl vrea secretar de stat pe Liviu Octavian Bumbu, actualul director general al Direcţiei Agricole Neamţ. Tabără a afirmat, însă, că decizia va aparţine coaliţiei de guvernare.

Rădulescu a venit în funcţia de secretar de stat la Ministerul Agriculturii susţinut de UNPR, însă a plecat din minister pentru un post de deputat PDL.

Guvernanţii români nu vor asociaţii agricole puternice

Preşedintele Federaţiei Naţionale a Producătorilor Agricoli din România (FNPAR) le-a spus oficialilor europeni cu care s-a întâlnit luna acesta la sediul APIA că guvernanţii din România nu doar că nu sprijină structurile asociative din sectorul agricol, ba chiar fac eforturi pentru ca acestea să nu existe şi să nu devină puternice.

„Toate guvernele şi toţi miniştrii au făcut eforturi de a dezintegra structurile asociative, pe care le-au privit ca pe nişte duşmani, şi nu ca pe nişte colaboratori şi parteneri în obţinerea de fonduri europene. În timp ce omologii noştri sunt sprijiniţi de către guvernele lor, noi suntem singura ţară din UE care nu acordă ajutor Federaţiei pentru reprezentarea intereselor fermierilor la Copa-Cogeca, cea mai mare organizaţie patronală a producătorilor agricoli din UE”, a precizat Viorel Matei.

PLĂŢI PE HECTAR

FNPAR cere 1,5 mil. ha în plus la suprafaţa agricolă beneficiară de subvenţii…

FNPAR, care reprezintă 67% din sectorul agricol, a cerut ca suprafaţa agricolă care beneficiază de plăţi unice să fie majorată de la 8,7 mil. ha, cât este în prezent, la 10,2 mil. ha. „La ora actuală, României îi sunt alocate subvenţii pentru 8,7 milioane de hectare, în contextul în care suprafaţa agricolă a ţării este de 14,7 milioane de hectare, ceea ce reprezintă o inechitate. Am cerut, astfel, ca suprafaţa beneficiară de subvenţii să fie majorată la minim 10,2 milioane de hectare, iar semnalele primite sunt încurajatoare”, a declarat preşedintele FNPAR, Viorel Matei.

Solicitarea a fost formulată de preşedintele Federaţiei în cadrul unei întâlniri la sediul APIA cu oficialii Curţii Europene de Conturi care verifică buna gestiune financiară a schemei de plată unică pe suprafaţă în România.

Potrivit datelor APIA, suprafaţa solicitată la plată în 2011 este de 9,813 mil. ha.

… şi se opune limitării suprafeţei eligibile pe exploataţie

FNPAR a subliniat, totodată, că se opune introducerii unei limitări în ceea ce priveşte suprafaţa eligibilă la plată deţinută de către un producător agricol. „Le-am trasmis că în România există ferme a căror suprafaţă variază de la 50 la 10.000 de hectare şi ne-am declarat împotriva unei eventuale limitări, care să prevadă, spre exemplu, acordarea de subvenţii pentru o suprafaţă de maxim 1.000 de hectare pe fermă.

Acest lucru se discută la nivelul Comisiei Europene, iar pe noi ne-ar dezavantaja foarte mult, pentru că avem potenţial de creştere în agricultură, în timp ce unele state occidentale l-au atins deja”, a precizat Viorel Matei.

Bani doar pntru terenurile în conservare şi pentru cele lucrate

FNPAR a solicitat şi o nouă politică privind alocările financiare pentru terenurile nelucrate. Propunerea Federaţiei este ca fondurile să fie acordate doar pentru terenurile care, provizoriu, sunt trecute în conservare (pentru refacerea solurilor), iar diferenţa de fonduri să fie realocată proprietarilor care lucrează terenurile.

În viziunea FNPAR, este necesară o mai bună monitorizare a acestor suprafeţe şi a proprietarilor lor, întrucât o mare parte dintre aceste terenuri (infestate cu boli, dăunători) nu sunt igienizate corespunzător şi reprezintă un real pericol pentru agricultorii care îşi lucrează terenurile.

Federaţia a mai cerut, recent, la Brno, Cehia, cu ocazia reuniunii noilor state membre UE, tratament egal pentru toţi în ceea ce priveşte plăţile pe hectar, precum şi anularea, din 2014, a datelor istorice de referinţă pentru calculul acestor plăţi.