„În condiţiile acestui an, nu putem spune că avem rezultate foarte bune sau bune. Am făcut tot ce a depins de noi, de la înfiinţarea fiecărei culturi şi până la recoltat, dar singurul factor pe care nu-l putem controla este apa. La ora actuală nu cred că avem 180 de litri pe toată perioada de vegetaţie a culturilor”. Foarte puţin, comparativ cu media multianuală a zonei – 350-400 litri/mp.
Aşadar, la Agrimat, cele două staţii meteo şi pluviometrele, care monitorizează factorii climatici pe cele aproximativ 5.000 de hectare, înregistrează… seceta pedologică.
Rapiţa – pe cale de a fi compromisă?!
Gavrilă Tuchiluş nu şi-a cenzurat temerea. „Sigur că şi în toamna anului trecut, noi am plecat cu un deficit foarte mare de apă, fapt care a făcut ca rapiţa semănată în 2011 să nu treacă peste iarnă, ceea ce este posibil să se întâmple şi anul acesta”.
În ciuda greutăţilor de anul trecut, Agrimat nu a renunţat la rapiţă. În această campanie de toamnă a fost însămânţată o suprafaţă de 950 ha. Însă, precipitaţiile căzute în ultima vreme au fost de numai 14 litri, iar cultura se află într-un stadiu de vegetaţie care nu le dă speranţe pentru anul viitor. Problema este că nici în perioada următoare nu se anunţă ploi, iar în timpul cât a mai rămas, plantele de rapiţă s-ar putea să nu ajungă la un stadiu de vegetaţie optim ca să treacă peste iarnă.
Seceta a dijmuit serios recolta…
„În sectorul horticol, pe cele 100 ha de viţă de vie, am făcut 8 tone de struguri pe hectar; sigur, am obţinut şi un preţ bun Gavrilă Tuchiluş
„În condiţiile în care seceta ne-a bântuit extrem de grav anul acesta, pot să spun că am realizat producţii foarte, foarte mici. La grâu şi orz, în jur de 2.000 kg/ha. Am avut o cultură de rapiţă de primăvară, pe vreo 200 de hectare, care a dat o medie la hectar de 1.400 kg, la cultura de coreandru am făcut 1.500 de kg/ha”, a spus managerul societăţii.
Porumbul, în opinia lui Gavrilă Tuchiluş, a devenit o cultură nu rentabilă, ci foarte rentabilă pentru orice fermier. Dar în condiţiile lipsei de precipitaţii, anul acesta, cultura de porumb nu a oferit deloc satisfacţii. Pe cele 870 de hectare aflate în cultură, s-au recoltat în medie aproape 960 kg/ha.
Şi nici la floarea-soarelui nu stau mai bine, obţinând în jur de 1200 de kg pe hectar. În concluzie: „în sectorul vegetal, anul acesta, nu cred că ne închidem pe o situaţie pozitivă”.
… şi îngreunează lucrările solului şi semănatul
În zona Agrimat, seceta excesivă a bântuit şi bântuie în continuare. Pentru a putea semăna în aceste condiţii, specialiştii unităţii au fost nevoiţi să găsească cele mai bune măsuri pentru reducerea consumului de carburanţi, a cheltuielilor specifice la hectar şi pentru a preîntâmpina uzura prematură a tractoarelor şi a maşinilor agricole.
Pământul este greu de lucrat, întrebuinţează din plin tractoarele şi utilajele agricole. În dimineaţa documentării, din patru scarificatoare, unul avea cadrul rupt, deşi nu se lucra la adâncimi mari, ci de la 30 până la 35 cm.
Lucrările din campania agricolă au fost atent executate. Imediat după recoltare, s-a dezmiriştit, apoi, într-un alt moment, s-a făcut scarificarea. După care, cu un tractor de 330 CP Fendt în agregat cu o semănătoare Lemken, cu o productivitate de circa 80 hectare pe schimb, s-a aşezat sămânţa în brazdă.
Un pat germinativ de calitate
La Agrimat, organizatoric şi agrotehnic, s-a făcut tot ceea era posibil: stabilirea programelor de fertilizare, a modului de lucru pe fiecare solă şi pe fiecare cultură în parte, execuţia lucrărilor agricole de calitate şi în timp optim. Cătălin Bârlădeanu, inginerul-şef al societăţii, ne-a declarat că au reuşit pregătirea unui pat germinativ aşa cum prevede tehnologia şi cum s-a procedat la Agrimat an de an.
Specialistul a precizat că de calitatea pregătirii patului germinativ depind, în mare măsură, calitatea semănatului şi uniformitatea culturilor agricole nou-înfiinţate. Lucrarea cu combinatorul s-a executat perpendicular pe direcţia de semănat, până la adâncimea de însămânţat, în aşa fel încât sămânţa să ajungă pe un substrat bine “aşezat”, cu un aport capilar optim.
Au urmărit ca stratul de sol de deasupra boabelor să fie suficient de bine mărunţit şi afânat, pentru a permite accesul aerului şi pentru a crea condiţii optime pentru germinaţie. „Am căutat să asigurăm patul germinativ de foarte bună calitate, aşteptăm ploile ca să poată germina boabele acolo în brazdă”.
Jurnal de campanie
La începutul lunii octombrie, erau semănate 950 de hectare cu rapiţă, 500 de hectare de orz, aflat în curs de răsărire, iar grâul era încorporat în sol pe mai bine de jumătate din suprafaţa de semănat, de 1.500 ha. În câmp, sunt angajate în brazdă două agregate, 24 din 24 de ore, care realizează o viteză de lucru de 150 de hectare pe schimb.
De acurateţea jurnalului de campanie ne-am convins când am ajuns în punctul „Barcea”, unde se însămânţa grâul. O solă compactă de 170 hectare era bine pregătită pentru încorporarea seminţei în pământ. Cultura premergătoare a fost floarea-soarelui. Aflăm că s-a făcut o lucrare de dezmiriştire şi o alta de scarificare a solului la adâncimea de 35 de cm.
Terenul era astfel foarte bine prelucrat. În câmp se afla un agregat complex format dintr-un disc şi o semănătoare pneumatică de 8 m de la Lemken.
Sămânţa de grâu din soiul ”Izvor”, certificată prima generaţie – C1, a fost procurată anul trecut de la Institutul Fundulea. „Izvor” este un soi de grâu precoce cu rezistenţă foarte ridicată la stresul provocat de deficitul hidric, se comportă bine la iernare, la cădere şi rezistă la rugina brună, fiind recomandat de specialişti pentru zonele cu risc de secetă prelungită.
Inginerul Ştefan Nica, un veteran al „bătăliilor” marilor recolte, altături de mai tânărul agronom Andrei Burada, verificau parametrii tehnologici ai lucrării de semănat: adâncime, densitate etc. După două probe de lucru, Cătălin Bârlădeanu a confirmat că lucrarea poate fi desfăşurată în condiţii tehnologice normale.
Odată stabiliţi parametrii, cele două agregate au lucrat 24 de ore din 24, cu supraveghere pe timp de noapte, într-un ritm calculat la 150 de hectare. ”Trebuie să urmărim matematic execuţia lucrării, nu ne jucăm cu 170 de hectare, nu trebuie să greşim. Semănatul îl facem o dată, nu de mai multe ori, şi atunci trebuie să-l facem bine!”, ne-a informat Gavrilă Tuchiluş.
„Investim în tot ce este mai bun”
„Tehnologie nouă şi utilaje performante” – iată două cerinţe pentru o agricultură modernă. Dar, trebuie spus că o parte din înzestrarea tehnică este puţin depăşită din punct de vedere moral. Utilajele sunt vechi, datează din anul 1997. Primele tractoare Case sunt foarte bune, lucrează şi astăzi cu peste 30.000 de ore la bord.
De asemenea, scarificatoarele au vreo 10 ani şi sunt bine întreţinute. La aceasta se adaugă dotarea nouă din ultimii trei ani cu gama de tractoare Fendt şi cu utilajele de la firma Lemken, utilaje de ultimă generaţie, superperformante şi de mare precizie.
„Întotdeauna investim în tot ce este mai bun. Dar anul acesta vrem să ne tragem sufletul, să vedem unde ne regăsim când vom tragem linie în decembrie. Numai cu ajutorul bunului Dumnezeu şi cu ploaia care va veni poate vom reuşi să facem producţii normale ca să putem investi. Pentru că dacă nu investeşti în tehnologie, nu vei avea rezultate. Eu asta am urmărit de când lucrez în agricultură!”
Siloz de 10.000 de tone
În luna martie a.c., conducerea Agrimat a luat decizia de a încheia un contract pentru construirea unui siloz de 10.000 de tone. În mai puţin de două luni, partenerul german a furnizat echipamentul, asta însemnând celule şi benzi transportoare, motoare. Imediat, o echipă de specialişti din cadrul societăţii l-a construit şi l-a pus în funcţiune.
Investiţia a costat în jur de 1,5 milioane de euro, bani asiguraţi din surse proprii. Problema este că celulele silozului sunt goale în acest moment. În condiţiile unui an agricol normal, se poate păstra în siloz cam 40 la sută din producţia de cereale a societăţii Agrimat.
Ce rămâne, este destinat vânzării pentru capitalul de lucru cash. „A trebuit să ne asigurăm fondurile necesare derulării activităţii în agricultură, în zootehnie, în viticultură şi a trebuit să vindem mai repede.
Dar asta nu înseamnă că, chiar în condiţiile astea în care am făcut o producţie de 20 şi 35 la sută dintr-un an normal, vom da chix! Găsim soluţii ca să putem supravieţui şi să trecem peste anul acesta dificil”, nu-şi ascunde optimismul Gavrilă Tuchiluş.
„Agricultura se face când trebuie, nu când vrei!”
La Agrimat se face schimbul între generaţii. De aproape două luni au venit doi tineri ingineri agronomi. Sunt suficient de bine pregătiţi, cunosc teorie, dar practica agronomică trebuie învaţată de la ceilalţi specialişti cu experienţă, unii pensionari, alţii aproape de pensie.
„Îi motivăm, condiţiile în care locuiesc în incinta societăţii sunt cele oferite de un hotel de trei stele, cantina le este la dispoziţie, le-am dat câte o maşină pentru a se deplasa în câmp, avem grijă de ei. Încet-încet or să înveţe, ca să le putem delega competenţele”.
La Agrimat, fluctuaţia personalului este aproape de zero. Mecanizatorii, cei care din cabina tractoarelor şi combinelor performante decid marile recolte, sunt de peste 20 de ani în societate. Dispun de condiţii optime de mâncare, cazare şi transport gratuit. Au dovedit că sunt lucrători de elită, care execută lucrări agricole de calitate şi la timp, pentru că, aşa cum îi place lui Gavrilă Tuchiluş să spună, „agricultura se face când trebuie, nu când vrei!”
Rapiţa: rentabilă, dar extrem de sensibilă
„Ca să ai reuşită la rapiţă, în primul rând trebuie să ai precipitaţii după semănat, începând cu 20 august. Noi am semănat-o pe 25 şi la ora asta nu a răsărit. În al doilea rând, trebuie să treacă peste iarnă şi să nu îngheţe. Asta înseamnă că trebuie să ai zăpadă, să fie acoperită, şi în momentul în care ai ajuns în primăvară cu ea, totul depinde de capacitatea specialistului: să dirijeze combaterea bolilor şi dăunătorilor la timp şi să facă fertilizările foliare.
Iar dacă este posibil, înainte de recoltare, să aplice un produs pentru ca păstăile să nu se desfacă. Şi apoi, să găsească momentul optim de recoltare. Dar repet: trebuie să răsară, să treacă peste iarnă, iar restul e treaba specialistului”, spune Gavrilă Tuchiluş.
32 de ani de agricultură
Gavrilă Tuchiluş: „Din punct de vedere profesional, tot ceea ce am învăţat, am pus în aplicare şi am reuşit. Dar acum, după 32 de ani de agricultură, este şi satisfacţia financiară, tot efortul pe care l-am depus se întoarce şi financiar. Am aplicat cele mai noi tehnologii şi cu cele mai bune maşini, cu o dotare performantă, avem oameni foarte buni, specialişti de elită care ştiu să treacă peste greutăţi cu seninătate.
De unul singur nu poţi să reuşeşti. Numai lucrul în echipă, cu multă seriozitate, cu multă ordine şi disciplină, îţi poate aduce deplina satisfacţie!”.
IRIGAŢII
Sistemul de udat e nefuncţional
Marea problemă la Agrimat este aprovizionarea cu apă a culturilor. Sistemul de irigat e legat la trei staţii de punere sub presiune, care pot porni în fiecare secundă. Există suficiente echipamente de udare în dotarea societăţii, iar la o mutare se pot iriga 180-200 de hectare. Dar, pentru că la jumătatea amenajării de irigaţii din „Câmpia Covurlui” unele staţii nu funcţionează, neexistând cerinţe de apă din partea cultivatorilor, sistemul n-a putut porni.
În irigaţii, ploaia să fie un bonus!
Există, totuşi, o rezolvare tehnică până ce se va pune la punct amenajarea „Câmpia Covurlui”. Realizarea unui tronson de conductă de 2,5 km racordat la una din staţiile de punere sub presiune ar putea fi soluţia pentru irigarea unei suprafeţe de vreo 1.000 de hectare, din jurul societăţii. Şi atunci, baza furajeră ar putea fi amplasată chiar lângă sectorul zootehnic. „Irigatul trebuie făcut tot timpul, nu numai când este secetă, iar ploaia să fie un bonus!”, a precizat Gavrilă Tuchiluş.
