Cu o treime din teritoriu situată dincolo de Cercul Polar, Finlanda a aderat la Uniunea Europeană încă din 1995 şi de atunci a cunoscut o serie de schimbări majore în ceea ce priveşte abordarea politicilor agricole.
Biodiversitatea şi protejarea mediului sunt două dintre priorităţile acestei ţări, a cărei suprafaţă o depăşeşte pe cea a României cu peste o sută de mii de kilometri pătraţi, însă are o densitate medie de locuitori pe km2 de numai 15 (una dintre cele mai scăzute din Europa).
Fermele poartă amprenta „eco”
Din punct de vedere strict profesional, a fost o experienţă inedită, cu foarte multe caracteristici specifice acestei zone din nordul extrem al Europei. Primul contact cu agricultura finlandeză s-a petrecut în localitatea Pori, aflată la circa 200 km nord-vest de Helsinki.
Însoţit de doi colegi de breaslă de la TVR – Viorel Popescu şi Marius Neacşu – şi alţi nouă jurnalişti de la posturi de televiziune şi publicaţii din sudul continentului, am vizitat Farmari, cea mai mare expoziţie agricolă organizată în Finlanda, patria tractoarelor Valtra şi a combinelor Sampo.
A urmat apoi o vizită la ferma familiei Kuiko. Mari iubitori de mediu, ca de altfel mai toţi locuitorii din această regiune a Europei, Kalle şi Ritva deţin în Huittinen o suprafaţă de 78 hectare de pământ agricol şi 120 hectare de pădure. Aproximativ două treimi din suprafaţa arabilă se află însă în afara producţiei, fiind contractată în cadrul unui program de protejare a apelor şi solului.
Asta presupune ca timp de cinci ani să nu utilizeze nici un fel de fertilizatori sau alte produse chimice, urmând ca în schimb să fie despăgubiţi din partea statului cu peste 800 euro pentru fiecare hectar, sumă care include şi plata pe suprafaţă.
Ziua următoare am început-o la ferma Vapola, declarată în 2009 de către Organizaţia mondială de protecţia mediului (World Wide Fund for Nature – WWF) cea mai ecologică fermă din regiunea Balticii. Soţii Katariina Vapola şi Jyrki Ankelo au în proprietate peste o sută de vaci de carne din rasa Aberdeen Angus, pe care le cresc ecologic.
Aventura noastră în ţara lacurilor şi a pădurilor s-a încheiat la ferma Mäki-Mikola din Säkylä, unde gazde ne-au fost Marja-Liisa şi Mika Luoto, care deţin o suprafaţă de 100 hectare, cultivate în special cu morcovi, cartofi, sfeclă de zahăr, sfeclă roşie şi cereale, integrate într-un sistem de rotaţie a culturilor.
Pe larg despre toate aceste vizite şi alte detalii referitoare la modelul agriculturii finlandeze vom publica în numerele viitoare ale revistelor Ferma şi Recolte bogate, iar imagini video vor fi postate pe portalul www.agroinfo.ro
