Alături de reprezentanți ai mediului universitar bănățean, la discuțiile din ziua de 27 noiembrie au participat și câțiva fermieri din zonă și reprezentanții unor companii din Italia, țară parteneră în acest proiect, iar punctul focal l-a constituit agricultura ecologică. Proiectul a fost gândit și implementat de către Alexandra Farcaș, care și-a propus să construiască o rețea între instituții, universități, antreprenori, profesioniști și consumatori, în scopul promovării unui stil de viață sustenabil, prin activități de informare, formare, comunicare și cercetare. „Pentru a ne cunoaște și a identifica niște necesități imediate și concrete, am organizat patru conferințe în România și alte două în Italia, prin intermediul cărora am dorit să creăm o bază a rețelei, urmând ca de anul viitor să ne diversificăm activitatea. Trebuie să fim sinceri cu noi și să recunoaștem că ce am avut acum 25 de ani am distrus în mare parte, în loc să construim și să ne perfecționăm. Noi pornim cu niște vârfuri absolute și cu niște găuri foarte mari. Iar cei care s-au rupt de țară, ca și mine, trebuie să se întoarcă pentru a uni experiențele de afară cu cele de aici, pentru că avem necesități comune”, remarca Alexandra Farcaș – președintele Agri Bio Concept.
Modelul italian
Deși pentru mulți pare o utopie, agricultura ecologică poate fi și sustenabilă. Ne-a demonstrat-o Gianluca Brizzi, inginer agronom la Agricola Grains, o societate italiană specializată pe agricultura ecologică, comerțul cu cereale organice și producția de uleiuri vegetale. Prezentă și pe piața românească printr-un grup de firme, compania are în exploatare peste 48.000 de hectare. „Italia este al doilea mare producător european din sectorul agriculturii ecologice, cu peste 1,3 milioane de hectare cultivate, ceea ce reprezintă aproximativ zece la sută din suprafața agricolă a țării, generând anual vânzări de aproape 2,8 miliarde de euro. Agricola Grains dorește să aducă experiențele producției ecologice și pe teritoriul României. Suntem interesați să implementăm proiecte de investiții și de dezvoltare în agricultura ecologică”, spunea reprezentantul companiei italiene.
La rândul său, Horia Codrianu, director de vânzări la Maschio Gaspardo pe zona de vest a țării, a vorbit despre metode și tehnici adecvate agriculturii ecologice. „Foarte importantă este rotația culturilor, prin intermediul căreia se împiedică înmulțirea dăunătorilor, asigurându-se totodată o exploatare mult mai rațională a nutrienților din sol. Iar o bună parte din utilajele pe care Maschio Gaspardo le produce sunt dedicate agriculturii ecologice”, a declarat acesta, oferind și câteva exemple, printre care Rompicrosta, un spărgător de brazdă care favorizează uniformizarea terenului după semănat, dar și cultivatoarele Dracula și Admiral, care pregătesc terenul doar la o singură trecere.
Cătina ecologică, o afacere profitabilă
Fermier de succes, Alexandru Vulpe a fost invitat să vorbească despre cultura cătinei, pe care a ridicat-o la rang de excelență în comuna Frumușeni din județul Arad. Prezentată ca o alternativă pentru agricultura durabilă, cultivarea cătinei în sistem ecologic s-a dovedit a fi o afacere deosebit de profitabilă. „După ce am reușit să selectăm din flora spontană, să omologăm și să certificăm în registrul soiurilor de plante din România cinci varietăți extrem de valoroase, avem într-un câmp de cercetare de circa două hectare peste 200 de hibrizi noi, în care am introdus gene provenite din Siberia, Finlanda, Grecia sau Franța și într-un viitor nu foarte îndepărtat sperăm să înlocuim ceea ce există în acest moment pe piață. Anual producem un milion și jumătate de puieți pentru pomicultura europeană, puieți extrem de viguroși, care sunt în stare să genereze plantații foarte precoce, cu intrarea pe rod în al treilea an de vegetație”, a precizat arădeanul. Pe de altă parte, el și-a exprimat indignarea față de plasarea zonei în care își desfășoară activitatea într-o regiune nefavorabilă cultivării cătinei, potrivit ghidului de zonare pomicolă a României. „Producem recorduri europene atât în ceea ce privește cantitatea de fructe, cât și calitatea acestora, dată de prețul de vânzare, într-o zonă nefavorabilă culturii cătinei, așa cum a fost catalogată printr-o regretabilă eroare. Este o frână în calea progresului”, consideră Alexandru Vulpe. Situația este atât de gravă încât sunt fermieri care efectiv nu mai pot accesa fonduri europene în exercițiul financiar 2014-2020 pentru că nu sunt eligibili.
Agricultura microbiologică
Despre microbiologia în câmp a vorbit Roberto Kron Morelli, reprezentant al companiei Agrifutur, furnizor de soluții agronomice esențiale în agricultura integrată și ecologică, pentru reducerea sau eliminarea utilizării pesticidelor sintetice. Expunerea acestuia a fost completată de intervenția profesorului Nicolae Dragomir, care a evidențiat importanța agriculturii microbiologice. „Sunt cercetări foarte laborioase, chiar în cadrul universității noastre, avem sușe bacteriene, tulpini bacteriene excepționale, atât pentru leguminoasele anuale, cât și pentru cele perene, care așteaptă să fie puse în valoare”, constata cel care deține funcția de președinte al Filialei Timișoara a ASAS.
La rândul său, profesorul Alin Dobrei a adus în discuție varietățile locale de struguri, ca o alternativă viabilă la viticultura clasică. „Soiurile și biotipurile locale reprezintă o sursă importantă de biodiversitate, fiind capabile să se impună pe piața vinului, ținând cont de faptul că o mare parte dintre consumatori caută produse cu specific local”, a fost una din concluziile studiului său. Acesta a identificat câteva varietăți locale valoroase, care au depășit, la anumiți parametri, soiurile consacrate.
Desigur, există multe oportunități în sectorul bio, însă, așa cum remarca profesorul Mihai Decun, „agricultura ecologică va putea să ocupe o nișă de până la 25% din suprafața agricolă, niciodată mai mult, deși are niște merite deosebite. Pentru că ea nu rezolvă problema insuficienței alimentare la scară mondială”.
