Evaluarea a plecat de la nevoile fermierilor în domeniul consultanței, dar și-a propus și analizarea altor abordări naționale de succes cu privire la infrastructura instituțională în domeniul consultanței agricole.

REALITĂȚI ȘI MENTALITĂȚI

Obiectivul principal al proiectului derulat de cele două ONG-uri a fost acela de a propune un model de consultanță privată în domeniul agricol care să faciliteze accesul mai multor fermieri mici și mijlocii din România la cunoaștere relevantă în agricultură.
Cercetarea s-a desfășurat în perioada aprilie – iulie 2022 și a avut ca prim obiectiv înțelegerea opiniilor fermierilor în ceea ce privește consultanța agricolă, categorie care cuprinde servicii de tipul consilierii sau formării profesionale în agricultură.
De asemenea, autorii studiului (Alexandra Popa și Oana Ganea) au dorit să înțeleagă și opiniile celor implicați direct în sistemul de cunoaștere și inovație în agricultură, cum ar fi reprezentanții direcțiilor agricole județene, ai institutelor de cercetare și ai universităților agricole.

 Sursă foto 1: iStock.com/PointImages

CUM S-A DESFĂȘURAT CERCETAREA

Cercetarea cantitativă a combinat două metode de colectare a datelor: chestionar online autoadministrat (completat de respondent) și un chestionar aplicat de un operator prin telefon.
Invitația de a participa la sondaj a fost transmisă câtorva sute de fermieri din toată țara. Au răspuns invitației de a participa 42 de fermieri. Ulterior, un operator de interviu a administrat prin telefon 278 de chestionare. În total, au răspuns întrebărilor 310 fermieri din toate zonele agricole.
Însă experții nu s-au oprit aici. Ei au completat cercetarea cantitativă cu o cercetare calitativă: au intervievat 20 de fermieri, 10 experți relevanți pentru această tematică (consultanți privați, ONG-uri), reprezentanți ai 10 direcții agricole județene, au organizat mese rotunde și dezbateri cu reprezentanți ai 4 universități agricole, 2 licee agricole și 4 institute de cercetare dezvoltare în domeniul agricol din țară.
De asemenea, au fost organizate 3 focus-grupuri cu fermieri din zonele Nord-Est, Muntenia și Centru, în urma cărora au fost rafinate și înțelese mai bine răspunsurile din cercetarea cantitativă.
Am prezentat aceste date preliminare pentru a vă convinge că demersul a fost unul realizat cu seriozitate și profesionalism, astfel încât rezultatele sunt elocvente și ar trebui luate în seamă de toată lumea din agricultura românească, inclusiv de ministrul Agriculturii. Studiul acesta reflectă niște realități și niște mentalități autohtone!

CINE ÎI CAUTĂ PE CONSULTANȚII AGRICOLI DE LA NOI?

Doar mai puțin de jumătate din respondenți spun că au nevoie de sfaturi, informații, idei și consultanță în agricultură. Fermele comerciale, cu personalitate juridică, spun în mai mare măsură că au nevoie de sfaturi decât alte forme de organizare (PFA, asociații familiale etc), motivul principal fiind, cel mai probabil, o mai bună conștientizare de către acestea a nevoii de dezvoltare, care este indisolubil legată de accesul la informație și know-how.
Fermierii care au ferme de subzistență spun în proporție de 70% că nu au nevoie de sprijin din categoria consultanței agricole. Sunt cei care nu doresc neapărat să se dezvolte și nu au încredere în sfaturi din exterior.
Din informațiile colectate în cercetarea calitativă, fermierii intervievați care au spus că au nevoie de consultanță sunt cei care își doresc să își dezvolte ferma. Cei mai mulți sunt ori fermieri tineri care preiau afacerea de la părinți, ori fermieri care au înțeles că fără sprijin informațional din exterior este foarte dificil să construiască afaceri competitive în agricultură.

Sursă foto 2: iStock.com/Jevtic

NEVOIA DE CONSULTANȚĂ

„A fost nevoie de 2-3 ani ca părinții mei să înțeleagă că e bine ce facem. Fermierii ajung la o autosuficiență care le este nocivă.” (fermier)
„Până acum nu am apelat, dar ca să mergem mai departe, să ne dezvoltăm o linie de producție, am realizat că trebuie să ajungem la consultanți.” (fermier)
„Mulți fermieri nu au o viziune pentru dezvoltarea lor, de aceea nu conștientizează că au nevoie de consultanță.” (fermier)

LIPSA DE ÎNCREDERE

Cei care nu doresc consultanță sunt cei care nu au încredere în sfaturile altor persoane și se bazează pe experiența proprie. O parte dintre fermierii intervievați au avut experiențe negative cu firme de consultanță în scrierea de proiecte. Între cei care spun că nu au nevoie de consultanță se numără și fermierii care nu doresc schimbare în fermă, nu își doresc să o dezvolte.
„În domeniul meu știu ce e de făcut. Până acum nu am apelat. Ce să mă consulte pe mine, că știu din tată în fiu. Să vină cineva din exterior să mă învețe cum să pun ardeiul în pământ?” (fermier)
„Dacă am fi primit mai mult ajutor, vindeam mai mult în mod sigur.” (fermier)
„Cred că am fost destul de progresiști. Dacă mă uit la alți colegi care nu au avut aceeași pregătire sau parte de consultanță, se vede diferența. Probabil că am fost cu doi pași în fața lor ca dezvoltare sau dotare fermă.” (fermier, membru cooperativă agricolă)
„Nu sunt împotriva consultanței, dar e mai greu. E foarte greu să îmi câștige un consultant încrederea, dacă nu poate oferi puterea exemplului.” (fermier)

LIPSA DE ÎNCREDERE ÎN NOUA GENERAȚIE

Chiar și cei care au în interiorul firmei persoane care sunt specializate în anumite domenii, apelează la instruiri sau alte tipuri de consultanță atunci când au nevoie de informații noi.
Mulți dintre fermierii tineri au spus că a fost foarte dificil să își convingă părinții că este nevoie de informații și tehnologii noi și au reușit să îi convingă abia după ce s-a văzut o schimbare clară în interiorul fermei!

Fermier: ”Toți fermierii au nevoie de consultanță, dar nu vor să accepte asta!”

un articol de
STELIAN RĂDESCU