Integrarea acvaculturii în seră

O soluţie ingenioasă constă în integrarea acvaculturii în seră. Acvacultura este metoda de creştere a peştilor în medii de viaţă create artificial (iazuri, heleştee, bazine de pământ s.a.) în care parametrii care influenţează creşterea şi dezvoltarea acestora sunt monitorizaţi continuu, pentru a fi menţinuţi la valorile care asigură condiţii de viaţă optime peştilor.

Cel mai important parametru este calitatea apei. În timpul zilei, apa din aceste medii artificiale de creştere se poluează cu aminoacizi, proteine, grăsimi, carbohidraţi, fosfor, fibre nedigerate, uree, amoniac şi nitriţi proveniţi din dejecţiile peştilor şi din furaje nedigerate sau neconsumate. Atunci când aceste substanţe depăşesc o anumită concentraţie, mediul acvatic respectiv devine toxic pentru peşti.

Pentru a menţine calitatea apei în limite optime, o cantitate de apă din bazin trebuie evacuată şi înlocuită cu apă proaspătă. O soluţie pentru a reduce consumul de apă proaspătă, mai ales în zone cu resurse limitate de apă, este recircularea acesteia după ce a fost supusă unui tratament de filtrare, pentru eliminarea tuturor substanţelor nedorite. Ambele procedee sunt însă costisitoare.

Apa încărcată cu substanţe toxice pentru peşti este o soluţie ideală pentru irigarea culturilor de plante din seră în sistem hidroponic. Atunci când apa evacuată din bazinele de acvacultură este pompată în straturile de cultură hidroponică, bacteriile Nitrosomonas şi Nitrobacter existente în acest strat transformă succesiv amoniacul şi nitriţii din apa evacuată în nitraţi care constituie principala substanţă nutritivă pentru creşterea plantelor (vezi figură).

Apa colectată în urma acestui proces de epurare biologică, prezintă aceeaşi calitate ca apa proaspătă şi poate fi reintrodusă în bazinele de acvacultură.

Folosirea „în comun” aduce rentabilitate

Se realizează în acest mod un sistem integrat de producţie ecologică în serele horticole, format prin integrarea acvaculturii ca sursă de substanţe nutritive în cultura horticolă şi integrarea culturii horticole ca filtru biologic şi mecanic în acvacultură.

Folosirea în comun a utilităţilor şi construcţiilor de seră existente pentru realizarea acestor două categorii de produse care aduc profit, conduce la reducerea costurilor fixe aferente fiecărui produs în parte şi, implicit, la reducerea costurilor de producţie.

Această metodă înseamnă optimizarea economică a acvaculturii, prin eliminarea cheltuielilor de investiţie şi exploatare generate fie de consumul de apă proaspătă, fie de filtrarea apei în filtre mecanice şi biologice, respectiv a culturilor hidroponice, prin eliminarea cheltuielilor de investiţie şi exploatare generate de alimentarea culturii cu substanţe nutritive.

Metoda este operaţională în ţări din întreaga lume şi furnizează produse vegetale şi peşti chiar în zone cu fertilitatea solului redusă sau resurse de apa limitate. În funcţie de bugetele şi spaţiile avute la dispoziţie, au fost concepute şi realizate foarte multe soluţii constructive, de la simple butoaie sau recipiente similare umplute cu apă, în care are loc creşterea peştilor, iar cultura plantelor se face pe o placă flotantă la suprafaţa gurii acestuia, până la sere complexe în care se produc tone de peşte şi legume.

În aceste sisteme se cultivă în mod curent roşii, castraveţi, bame, salată, flori, plante acvatice, plante condimentare, plante medicinale, plante nutraceutice. Cel mai des întâlnite specii de peşti în acvacultura integrată în acest sistem sunt crapul, Tilapia şi somonul.

Model experimental

Pentru a crea baza ştiinţifică necesară extinderii acestei metode atât în scop comercial, la nivelul fermelor, cât şi în scop de subzistenţă la nivelul micilor gospodării, Ministerul Agriculturii a iniţiat la sfârşitul anului trecut un program de cercetări complexe în care s-a implicat un colectiv cordonat de I.C.D.I.M.P.H. Horting – Bucureşti format din cercetători ştiinţifici şi practicieni de la I.C.D.E.A.P.A. – Galaţi, Kaviar House – Bucureşti şi Societatea Ecologică Aquaterra – Bucureşti.

Modelul experimental pe care se vor efectua cercetările vă fi realizat în serele existente la Institutul Horting şi va deveni operaţional în toamna acestui an. Chiar dacă cercetările, datorită multiplelor de aspecte de natură tehnologică care trebuie fundamentate, se vor finaliza peste câţiva ani, întreprinzătorii care doresc să realizeze în această perioadă sistemul ecologic integrat de producţie prezentat, sunt încurajaţi să ni se adreseze pentru recomandări şi asistenţă tehnică.

Institutul Horting, telefon 0723605274; email: bulbuc_cristian@yahoo.com