un articol de
LIVIU GORDEA

Cu 345 de voturi pentru şi 295 împotrivă, o majoritate destul de fragilă, parlamentarii europeni au aprobat într-o sesiune plenară introducerea amendamentului, invocând îngrijorări serioase cu privire la politicile de mediu, dar şi necesitatea ca acest acord de liber schimb să pună mai mult accent pe respectarea standardelor de producţie europeană şi de concurenţă loială. Deşi acest vot de neîncredere este mai mult simbolic, fără obligaţii asumate, el reflectă întru totul condiţiile dificile în care a fost negociat acordul UE-Mercosur în ultimii 20 de ani.

În practică, europenii cer Braziliei garanţii suplimentare în legătură cu acţiunile guvernului Bolsonaro, care nu a făcut nimic pentru a împiedica defrişările din Amazon şi, mai mult decât atât, a dispus desfiinţarea instituţiilor responsabile cu monitorizarea mediului din regiune.

Angajamente climatice şi de piaţă

Textul original al raportului din Parlamentul European subliniază faptul că UE-Mercosur reprezintă cel mai mare acord comercial biregional şi are potenţialul de a crea o zonă de piaţă deschisă cu beneficii reciproce pentru aproximativ 800 milioane de cetăţeni. Pe de altă parte, se specifică faptul că, la fel ca toate acordurile comerciale ale UE, el trebuie să asigure condiţii de concurenţă loială şi să garanteze respectarea standardelor europene şi a metodelor de producţie. Acordul menţine un capitol obligatoriu privind dezvoltarea durabilă, care trebuie aplicat, implementat şi evaluat la nivel global.

De asemenea, conţine angajamente specifice privind drepturile muncii şi protecţia mediului, inclusiv implementarea Acordului de la Paris privind clima şi normele sale relevante de aplicare. Textul final a eliminat menţiunea preşedintelui Bolsonaro, dar a păstrat mesajul că acordul nu poate fi ratificat în forma sa actuală.

Compromisuri prea mari

Politica comercială europeană este decisă cu o majoritate calificată (nu este necesară unanimitatea celor 27 de state membre), însă tot mai multe ţări resping acordul. Primele voci critice au venit din partea Irlandei, Franţei, Belgiei şi Poloniei, care au reproşat Comisiei Europene că s-au făcut compromisuri prea mari pe componenta agricolă. Ulterior şi alte state şi-au manifestat opoziţia pe fondul îngrijorărilor apărute după marile incendii din bazinul Amazonului care au devastat suprafeţe uriaşe de păduri.

ŞI FERMIERII EUROPENI SE OPUN

UE este cel mai mare partener comercial al Pieţei Comune a Sudului, din care fac parte cinci ţări sud-americane, respectiv Argentina, Brazilia, Paraguay, Uruguay şi Venezuela. Acordul a fost sprijinit de lideri din ambele regiuni, dar a creat şi îngrijorări în legătură cu faptul că fermierii din Europa ar putea să nu facă faţă competiţiei venite de peste Atlantic. 43 de organizaţii din 14 ţări comunitare au cerut deja guvernelor lor să respingă acordul. Click AICI şi află de ce se tem cel mai tare fermierii Europei!