A venit pentru câteva săptămâni și a rămas o viață - Revista Ferma
8 minute de citit

A venit pentru câteva săptămâni și a rămas o viață

ferma mh1 m A venit pentru câteva săptămâni și a rămas o viață

Dumitru Șerban a absolvit Zootehnia la București în 1986 și a fost repartizat la IAS Prunișor. 1 noiembrie 1986 a fost ziua în care a sosit la post. Planul inițial a fost să stea doar câteva săptămâni, pentru că avea un post rezervat în cercetare. Dar prin faptul că a crescut într-un sat de oieri (satul Cărpeniș din comuna Cepari, în județul Argeș), la doar câțiva pași de cetatea de scaun Curtea de Argeș, a moștenit și iubirea pentru necuvântătoare.

 

Din paznicul a ceea ce a mai rămăsese din IAS, a devenit proprietar

Așa s-a apucat să facă un pic de ordine prin fermă. Pentru că Dumitru Șerban spune că este adeptul programului strict: „la vaci programul contează foarte mult, e ca la armată de strict”. 

Întâmplarea a făcut ca în acele prime săptămâni, pe poarta unității să intre ministrul de atunci al Agriculturii, Florea Gruia, care a fost eliberat din funcție înainte de Revoluție. Acesta l-a întrebat sec: „Ce e, mă, cu tine pe aici?!” Șerban i-a răspuns că este stagiar și ministrul a zâmbit amar și a zis: „Stagiarii aștia nu prea stau prin fermă”. Apoi, văzând ce a reușit să facă în doar câteva săptămâni de muncă, l-a numit șef de fermă. Așa a fost să fie. Apoi s-a însurat, a făcut casă, dar și trei copii și a trebuit să țină de serviciu cu dinții. 

Cât privește componenta privată a activității de zootehnist, ea a fost declanșată de tatăl său care i-a adus douăsprezece oi și un berbec. „Am vrut să le vând, dar știind că îți plac, am zis să ți le aduc ție. Dacă vrei, vinde-le tu!”, i-a spus tatăl. Nu a fost prea ușor. Primul gând a fost să le vândă, dar i-a fost rușine. Dacă tatăl său le-a adus de la trei sute de kilometri, le-a păstrat. Se scula la 5 dimineața ca să le facă programul, apoi la 6 pleca la IAS. Încetul cu încetul numărul lor a crescut. Când IAS-ul a fost pe desființate, a cumpărat și câteva vaci de lapte. Așa a început să devină fermier privat.

I-a părut rău să nu cumpere grajdurile atunci când guvernanții au dat liber achiziției pentru tinerii fermieri. A cumpărat la prețul de inventar (era cam mult pentru inventarul moștenit, dar puțin pentru curte și terenul de sub clădiri). Așa s-a ales și cu conacul, care a fost sediul IAS. 

 

De ce nu mai poate vinde marfă supermarketurilor?

Acum are 130 de vaci, din care doar 18 de lapte, 350 de oi }urcane și tot atâtea capre. Realitatea l-a făcut pe Dumitru Șerban să mute efectivul de vaci de la producția de lapte spre carne. Cele câteva vaci păstrate pentru lactație vin să sprijine obținerea de brânză mixtă. Chiar și pentru acest subprodus obținut în fermă întâmpină greutăți mari în comercializare. Deși deține centru procesare lapte integral și o cameră frigorifică pentru depozitare și maturare, supermarketurile nu-i mai acceptă brânza începând cu anul acesta, decât dacă ar avea un centru independent de procesare (asta presupunând să adune lapte și de la terți). Nu înțelege de ce trebuie să-și facă fabrică de lapte pentru a-și vinde produsul obținut în fermă de la vaci, oi și capre care pasc pe pășune. Iar pe grajd le administrează 80% lucernă (iar concentratele le face din ce obține în fermă). A notificat ANSVSA și Consiliul Județean prin intermediul Asociației Județene a Crescătorilor de Bovine, structură pe care o conduce. Deocamdată, nici un rezultat. Acum are voie să vândă doar în piețe, la târguri și expoziții de profil. De parcă s-ar ocupa cu comerțul de produse tradiționale! Așa că a decis că vacile de lapte și-au pierdut întâietatea iar încrucișarea cu rase de carne i-a permis să facă contract cu Karpaten Meat pentru 120 de capete anual. Din păcate, deși aveau vacile matcă în COP, nu au solicitat SCZ decât pentru 12 vaci cu lapte. 

Cresc și porci și i-au vândut în viu cu un preț sub 4 lei/kg. I-ar ajuta mult dacă ar avea un punct de sacrificare omologat, pentru că știu să facă produse din carne de o calitate superioară. Legea produsului de fermă i-ar ajuta să nu renunțe la creșterea animalelor. Ba mai mult. I-ar încuraja să producă cât mai bine și cât mai mult.

De reținut: am gustat atât telemeaua mixtă și mai ales brânza de burduf, un produs de poveste. Și pot spune că cei care pierd sunt clienții supermarketurilor, dar din pricina unei legislații defectuoase, consumatorii sunt privați de astfel de produse. 

 

Peste 200 ha, din care o sută sunt în proprietate, sunt lucrate de cei doi băieți ai familiei

Cel mare are a absolvit Managementul și nu îi scapă din ochi pe marii fermieri pe la evenimentele la care participă. „Fură” câte ceva de la Muscă, apoi aplică în teren. Anul acesta avea un lot de grâu care tindea spre o recoltă de 8 t/ha. E adevărat că era un soi franțuzesc. Dar și Glosa arăta fantastic pentru zona în care au ei terenurile. O zonă colinară cu ternuri argiloase mai degrabă, unde media ponderată la grâu abia depășește 2.500 kg/ha. Anul acesta au scos combina nou achiziționată, un Fendt 5180 E, printr-un proiect european pe Măsura 121. Pe același proiect și-au mai luat un disc performant și un tractor John Deere de 72 CP. Mai dețin și două tractoare U 650, „pentru că sunt fiabile și piesele de schimb mi-e și rușine când le cumpăr de ieftine ce sunt!”, spune fermierul. Pe lângă acestea, mai au în dotare și un New Holland de 88 CP și un Same Solaris de 55 CP (consumă la cosit doar doi litri de motorină/ha), utilaje second-hand.

Ca tehnologie, în lanurile de grâu au folosit 250 kg complexe și 250 kg de azotat. Erbicidează cu produse de la Bayer și Syngenta. Pun grâu, porumb, floare, mazăre și lucernă. Pajiștile le-au supraînsămânțat și le folosesc prin pășunat rațional. 

 

O familie de fermieri ruptă parcă dintr-o carte

Am văzut aici o familie complexă și completă de fermieri. Care fac o agricultură integrată și de un înalt nivel. Atât în vegetal, cât și în zootehnie. Doar Dumitru Șerban este specialist în zootehnie. Iar așchiile au sărit foarte aproape de trunchi. Iar partea feminină le este alături. La muls, la pregătitul brânzei, dar și la întreținerea spiritului. Dumitru Șerban, care a fost de multe ori prin fermele din Franța, a îndrăznit să spună că acolo fermierii nu știu carte multă, dar fac ceea ce știu de generații, iar cooperativele, Creditul Rural și politicienii le sunt aproape pentru a se crea un mediu de prosperitate local, pentru ca tinerii să nu părăsească satul. El a încercat să-i țină pe copii aproape și nu a fost ușor. „Chiar și aceste utilaje noi le-am luat pentru a le oferi perspectiva unui trai decent, e adevărat că și foarte greu. Dar când te înveți cu greul se poate spune că devine mai ușor”, e convins fermierul. Ei nu își doresc decât să fie tratați ca participanți la prosperitatea națiunii și să nu li se mai pună piedici în munca lor. 

 

 

 

UN CASTEL FĂRĂ TURNURI, DAR CARE OFERĂ MULTE PERSPECTIVE

Conac care a aparținut „unui fost ministru de război pe nume Rădulescu, care a fugit în Elveția după război și care nu are moștenitori”, povestește fermierul. Am luat la puricat să găsesc prenumele ministrului și așa am aflat că acest conac, construit în stilul castelelor de pe Valea Loarei, a aparținut fratelui renumitului filozof Constantin Rădulescu-Motru și îl chema Vasile Rădulescu. Fost ministru și el, dar al Economiei, în perioada mareșalului Ion Antonescu. La Tâmna a fost și un conac al unui ministru de război, Constantin Pantazzi, rudă cu Răduleștii, deși era născut în sud. Acesta a murit în pușcăriile comuniste, mai precis la Râmnicu-Sărat, deși a fost condamnat la moarte împreună cu lotul mareșalului. E o poveste lungă. Conacul său era în apropierea gării Tâmna și a fost ras de pe fața pământului de tancurile rusești.

Conacul fostului ministru al Economiei a avut și turle, dar comuniștii le-au dărâmat, reducând și înălțimea imobilului. Acum Dumitru Șerban se gândește că ar fi frumos să-l renoveze și să-l introducă cumva în circuitul turistic. Sper să reușească printr-un proiect european.

 

 

 

 

 

 

 

 

Articol publicat in revista Ferma nr.13(174) 1 – 15 august 2016

Cisteste si...

Recomandările redacției
Ultimele articole
Citește mai multe știri →