Un profesionist desăvârşit, ambiţios şi pasionat de design, dacă ar fi să-l descriu în doar câteva cuvinte, Boldis Szilamer este proprietarul celei mai tehnologizate ferme zootehnice din vestul ţării. A investit peste 2,5 milioane de euro pentru confortul şi bunăstarea animalelor sale, iar noul adăpost pe care l-a construit după propria sa viziune, una total ieşită din comun aş putea spune, te face să cazi în admiraţie. Mărturisesc că nu am văzut nicăieri în Europa o fermă atât de modernă în cei 14 ani de când mă ocup de jurnalism agricol.

Un loc în care vacile sunt tratate ca nişte regine, cu saltele de odihnă aduse tocmai din Canada, cu sistem de ventilaţie asistat de inteligenţa artificială, cu lumină ambientală pe timp de noapte, şi multe altele.

Primul şoc a fost momentul în care ne-a invitat să vizităm spaţiul în care sunt instalaţi cei trei roboţi de muls LELY Astronaut. Accesul se face prin nişte uşi inteligente dotate cu cititor de amprentă. Pe semne că nu oricine poate intra în acest loc, unde se află şi camera de monitorizare a activităţilor din fermă. Ecranul calculatorului este amplasat chiar în faţa unui geam de dimensiuni generoase prin care Szilamer îşi urmăreşte efectivul de animale, 127 de bovine din rasa Holstein care au început să populeze noul grajd în decembrie anul trecut. Această schimbare a însoţit tranziţia spre mulsul robotizat. O decizie oarecum firescă, după cum avea să recunoască administratorul societăţii Banat Milch, în condiţiile în care interesul pentru ocuparea locurilor de muncă în sectorul zootehnic a scăzut dramatic în ultimii ani.

Trei dintr-o lovitură

„Ne-am dorit în primul rând să ne degrevăm de această muncă fizică istovitoare, dar am urmărit pe de altă parte să realizăm şi o selecţie mai bună a animalelor, în vederea creşterii performanţelor. Iar cu ajutorul programului de management Horizon de la LELY avem toate şansele să ne atingem acest obiectiv”, şi-a motivat arădeanul alegerea. A optat din start pentru trei roboţi, în ideea în care adăpostul poate găzdui până la 187 de capete. Chiar dacă pentru moment aceşti roboţi nu funcţionează la capacitate maximă, Boldis Szilamer, care este medic veterinar de profesie, are în vedere achiziţia unor noi loturi de juninci pentru a-şi mări efectivul de animale.

Avantajele mulsului robotizat

Trecerea de la sala de muls la mulsul robotizat a însemnat un salt în producţie, dar şi o creştere a nivelului de bunăstare pentru animale. „Pe mulsul robotizat vacile se simt mult mai bine, sunt mai liniştite. Acest lucru se traduce printr-un spor al producţiei de lapte, dar şi o îmbunătăţire a parametrilor de sănătate”, a constatat fermierul.

Pe de altă parte, dacă înainte mulgea de două ori pe zi, acum vacile vin voluntar la robot ori de câte ori simt nevoia să o facă, ceea ce a crescut frecvenţa mulsorilor la o medie de 2,6. La momentul vizitei noastre în fermă, producţia medie zilnică de lapte pe cap de animal era de 28,5 litri. „Producţia este oarecum limitată de numărul mare de juninci pe care îl avem acum, multe dintre ele primipare. Ne-am propus să ajungem într-un an la o medie între 35 şi 40 de litri!”, a ţinut să menţioneze fermierul.

„Viteza de muls este un parametru extrem de important. Robotul te ajută să depistezi vacile care petrec mai mult timp la muls, pentru a le scoate din efectiv, întrucât nu sunt viabile din punct de vedere economic.” – BOLDIS SZILAMER, Proprietarul fermei de bovine Banat Milch

Totul pentru bunăstarea animalelor

Bovinele din ferma lui Boldis Szilamer trăiesc în condiţii de superlux. Fără grija problemelor podale, pentru că aleile de circulaţie sunt acoperite cu un cauciuc antiderapant ce imită pajiştea. Fără accidente legate de accesul la boxele de odihnă, deoarece delimitarea spaţiului individual s-a făcut prin montarea unor bare din material plastic foarte rezistent, dar flexibil, ceea ce atenuează orice contact dur. De asemenea, saltelele pe care stau animalele sunt din acelea cu memorie, care iau forma corpului, şi au fost cumpărate de la o firmă canadiană.

Managementul dejecţiilor

Calitatea aerului din adăpost este un aspect cu care fermierul arădean se mândreşte foarte mult. Datorită celor trei roboţi LELY Discovery 120 Collector, care circulă în permanenţă pe aleile de tranzit ale animalelor, aspirând dejecţiile, podeaua este foarte curată iar mirosul de gunoi aproape că nu se simte. Nici muşte nu am văzut. În orice caz, arhitectura grajdului a fost foarte bine gândită împreună cu specialiştii de la Afibanat, pentru a exista o ventilaţie cât mai bună. Pe timp de vară, animalele sunt răcorite cu ajutorul unei tehnologii inteligente de detecţie a zonelor cu degajări de căldură, care acţionează sistemul de ventilaţie. Un concept unic în România, ne-a asigurat Szilamer. În plus, intensitatea luminoasă se reglează automat pe timp de noapte. Să nu vă sperie dacă treceţi pe lângă adăpost şi vedeţi o lumină roşiatică, vacile au intrat pe „modul somn de voie”!

Collector, mai eficient şi mai sigur decât un plug raclor

Boldis Szilamer a fost primul fermier din România care a achiziţionat un astfel de robot pentru menţinerea curată a pardoselii, LELY Discovery Collector. Spre deosebire de modelul clasic Discovery, care se pretează a fi utilizat pe suprafeţele cu grătare, în care fosa septică se află sub grajd, Collector a fost gândit pentru podelele solide şi se spune că este mai eficient decât tradiţionalele pluguri racloare. Acesta nu împinge gunoiul, ci îl aspiră. Dispozitivul nu necesită cabluri sau jgheaburi ce ar putea crea un disconfort pentru vaci. Mai mult decât atât, Collector pulverizează apă atât în faţă, cât şi în spate, favorizând astfel absorbţia, pe de o parte, şi lăsând totodată suprafaţa curată şi umedă în urma sa pentru o aderenţă mai bună. Rutele şi frecvenţa de curăţare pot fi setate direct de pe telefonul mobil, pentru a simplifica şi mai mult lucrurile.

Hrană personalizată şi uşor de digerat

În ceea ce priveşte nutriţia, Szilamer spune că oferă animalelor sale cea mai bună hrană posibil. „Folosim trei tipuri de furaje. Un furaj grosier care se prepară şi se administrează cu remorca tehnologică, respectiv un furaj granulat personalizat la robot, care are două componente, o proteină cu valoarea proteică medie, de 18%, şi un alt furaj premium cu 28% proteină, care vine ca bonus pentru animalele cele mai productive. Robotul, în baza unui protocol bine stabilit de către fermier, face acest amestec între cele două furaje, în funcţie de nevoile fiecărui individ în parte”, a subliniat bănăţeanul.

Reţeta furajeră pe care animalele o primesc la liber se bazează pe porumb siloz, semifân de secară, siloz integral de triticale, semifân de lucernă, borhot de bere, tăiţei de sfeclă, şrot de rapiţă şi un fel de mămăligă fermentată rezultată din producţia bioetanolului. Furajul este împins la front de un alt robot LELY, Juno.

Administratorul societăţii Banat Milch a ținut să precizeze că cei care au construit această fermă sunt localnicii din Turnu, iar pentru buna funcționare a exploatației, le mulțumește în primul rând angajaților, fără de care ferma nu ar merge.

VACI MONTATE CU TAURI DE CARNE!

Un alt aspect care mi-a stârnit uimirea în ferma Banat Milch din Turnu este modul în care se fac însămânţările artificiale. Pentru că aici vacile de lapte sunt montate cu material seminal provenit de la tauri de carne! Pare greu de acceptat, însă Szilamer are o explicaţie… „Reuşim astfel să valorificăm mai uşor produşii, aducând mereu genetică proaspătă în fermă”.

Iniţial şi-ar fi dorit să externalizeze creşterea viţeilor, însă cum nu a găsit un partener, a ajuns la concluzia că aceasta este cea mai bună opţiune pentru moment. „E un concept nou pentru România şi noi ne-am hotărât să-l testăm”, a argumentat proprietarul exploataţiei aflate la nici 2 kilometri de graniţa cu Ungaria.

MONOPOLUL PROCESATORULUI

Laptele colectat din ferma de la Turnu este vândut celui mai mare procesator din vestul ţării. O dată la două zile Boldis Szilamer livrează 6.000 de litri. Speranţa lui este că această cantitate va creşte în timp, pentru a-şi amortiza cât mai repede investiţia. Din păcate, preţurile de achiziţie sunt departe de aşteptări. „Compania la care livrez eu laptele se află într-o situaţie de monopol iar asta nu poate decât să fie în defavoarea noastră, a producătorilor. Eu primesc 2,10 lei pe litru, în timp ce alţi procesatori relevanţi pentru piaţa laptelui din România oferă un preţ semnificativ mai mare. Mai mult decât atât, procesatorul meu colectează lapte din Ungaria la un preţ şi mai mic, punând o presiune în plus asupra producătorilor români”, spune Boldis Szilamer.