Are o sută de vaci efectiv matcă, în proporţie de peste 65% din rasa Fleckvieh, câteva Holstein, dar şi produşi obţinuţi prin încrucişări între cele două rase. „Chiar dacă de la o vacă Holstein iau în medie pe an 10.000 de litri de lapte, tot prefer o vacă Fleckvieh care îmi dă 7.500-7.800 de litri. Pentru că laptele este altfel”, mi-a mărturisit fermierul. 

Rigoarea germană este la ea acasă

Activitatea în fermă se desfăşoară într-o ordine cu adevărat „nemţească”.
• Vacile care urmează să fete sunt plasate într-un loc special amenajat, cu aşternut generos, şi lăsate libere.
• Viţeii nou-născuţi sunt luaţi imediat şi puşi în propriile adăposturi, încălziţi cu becuri cu infraroşu.
• Junincile sunt crescute separat şi, în număr destul de mare (cca.100), sunt păstrate pentru a înlocui vacile din efectivul matcă, care fie nu mai produc suficient, fie îmbătrânesc, fie nu mai rămân gestante, etc.
• Tăuraşii sunt şi ei crescuţi în adăpostul destinat lor şi la o greutate de 700-800 de kilograme sunt vânduţi spre abatoare.

Preţ prea mic, pasiune prea mare

În ceea ce priveşte producţia de lapte şi valorificarea, lucrurile stau astfel: procesatorul preia laptele direct din fermă tot a doua zi, la oră fixă. În sala de muls intră în acelaşi timp opt văcuţe, iar pentru mulsul celor 100 de animale este nevoie de două ore, operaţiunea repetându-se dimineaţa şi seara.
Preţul laptelui însă nu este nici pe departe mulţumitor. „Producţia medie zilnică este una bună, 2.000 de litri de lapte, dar vindem laptele la acelaşi preţ de 30 de ani încoace. Nu oferă nimeni mai mult de 35 de cenţi pe litru, ceea ce este foarte puţin, comparativ cu preţurile pentru toate celelalte inputuri din fermă: motorină, furaje, utilaje… Dacă nu era pasiunea şi tradiţia familiei, poate aş fi ales altă meserie mai bănoasă”, mi-a mărturisit Stefan Mögele.

Din tată-n fiu de 5 generaţii

Stefan este acum stâlpul familiei sale, iar ferma de vaci e principala ocupaţie de patru generaţii încoace. Are două surori, dar acestea au ales să practice alte meserii. Iar dintre cei trei copii ai săi, în vârstă de 19, 16 şi 13 ani, doar mezinul a îmbrăţişat dragostea pentru creşterea animalelor. „Îmi plac mult vacile, cunosc toată ferma şi ce e de făcut aici şi asta vreau să fac şi eu mai departe: să cresc vaci”, spune hotărât şi vădit emoţionat Stefan Mögele Jr. Tot el a fost cel care ne-a făcut turul fermei, povestindu-ne cam tot ce mişcă pe acolo.
Ferma este una de familie, întrucât forţa de muncă este acoperită de Stefan, soţia sa şi părinţii lui – Opa şi Oma. De asemenea, îi ajută cu lucrul în fermă singurul lor angajat – un român, despre care Stefan are numai cuvinte de laudă.

Exclusiv pe stabulaţie

În ceea ce priveşte sistemul de creştere şi de exploatare a vacilor de lapte, în ferma fermierului neamţ acest lucru se desfăşoară în spaţiu restrâns, respectiv doar pe stabulaţie. „Deşi ar fi mai bine şi mai frumos să le creştem şi pe câmp, nu avem această posibilitate. Aici toate terenurile sunt private şi aparţin altor fermieri, nici nu poate fi vorba de păşune. Aşa că ele rămân mereu în grajd şi cu nutreţuri combinate drept hrană”, mi-a declarat Stefan.

„NOI IUBIM MARCA CASE”

Am văzut în fermă un tractor Claas şi mai multe tractoare şi utilaje „roşii”. Nici nu am întrebat bine despre preferinţele în materie de utilaje, că răspunsul a venit prompt: „Noi iubim marca CASE, de la începuturi şi până în prezent, iar acesta este unul dintre tractoarele cu care facem toată treaba în fermă”, a spus fermierul zâmbind şi arătând spre tractorul roşu aflat „pe poziţii”.

Păsările crescute la sol, hobby sau afacere?

Recent, în ferma Mogele au apărut şi… găinile ouătoare. „Deocamdată sunt un hobby pentru Stefan şi sora lui de 16 ani – Karolina. Ei le îngrijesc şi se ocupă de tot. Au cam 50 de găini, pe care le cresc în adăposturi mobile. Le mută cam o dată pe săptămână pentru a avea mereu iarbă proaspătă. Ouăle le vând şi fac ce vor ei cu banii, dar nu ştiu dacă vor continua cu asta sau nu”, mărturiseşte marele Stefan.

Stefan Mögele şi Stefan Mögele Jr

Creştem vaci de patru generaţii, cea de-a cincea este a fiului meu, care ne duce afacerea mai departe
STEFAN MÖGELE
Fermier din Waldberg, Germania

AUTONOMIE ENERGETICĂ
În ferma Mögele nimic nu se pierde, aşa încât datorită biogazului produs din gunoiul de la văcuţe nu cheltuie niciun cent pe electricitate şi căldură. „Susţinem fără probleme două gospodării, a noastră şi a bunicilor, dar am putea chiar şi trei. Ne ajută foarte mult instalaţia, aproape totul este automatizat, noi doar supraveghem”, mi-a spus mândru Stefan Mögele Jr.

un articol de
PAULA CIUPAG