Pe lângă reprezentanţii FAMD – Vatra Dornei, au mai participat trei
specialişti din partea Heifer Project România,
reprezentantul-specialist al Agrom-Ro Mureş, reprezentantul-specialist
al DADR Harghita şi reprezentantul AJDM Mureş.
Din partea FOM din România a participat preşedintele acesteia, dar şi
reprezentanţii asociaţiilor aparţinătoare din judeţele Braşov,
Bistriţa-Năsăud, Argeş, Gorj, Mureş, Dâmboviţa, Bacău şi Sibiu.
Discuţii interactive, finalizate cu colaborări
Seminarul a avut caracter interactiv, fiecare prezentare a specialiştilor participanţi, însoţită sau nu de videoproiecţii, fiind dezbătută de cei prezenţi. De aceea, se poate spune că participanţii s-au ridicat la nivelul exigenţelor unui seminar, şi nicidecum invers.
În final, s-au creat diverse relaţii şi colaborări, s-au realizat schimburi de experienţe şi informări.
Foarte important este şi faptul că anumite instituţii ale statului cum ar fi DADR Harghita, ONPTER Braşov, sau DSVSA Braşov, dar şi unele ONG-uri, ca de exemplu Heifer Project România, Agrom-Ro Mureş etc., au constatat direct existenţa şi funcţionarea unor asociaţii montane a crescătorilor de oi, despre care persoane cu „greutate” în activitatea zootehnică din România au afirmat că nu ar exista.
În ziua a doua, 27 iunie 2009, întrunirea a beneficiat de prezenţa a cinci persoane din cadrul Oficiului Naţional al Produselor Tradiţionale şi Ecologice care are sediul în Braşov, dar şi de aceea a unui medic veterinar cu atribuţii în siguranţa alimentaţiei, din cadul DSVSA Braşov.
Experienţe variate, aplicate în gestionarea oieritului montan
Lucrările s-au desfăşurat atât în plen, cât şi pe ateliere de lucru, astfel încât la final concluziile au beneficiat de opiniile tuturor participanţilor.
De remarcat este faptul că Federaţia Oierilor de Munte din România dispune de experienţele pe care le-au dobândit mai mulţi membri ai săi în domenii precum agricultură, zootehnie, medicină veterinară, mecanică agricolă, construcţii, forţă de muncă, învăţământ ş.a.m.d., pe care le vor implementa în activitatea de instruire în creşterea şi selecţia ovinelor/caprinelor de la noi din ţară, fără a fi necesare cheltuieli în acest scop.
Drept urmare, sperăm într-o rezolvare pe cât de competentă, pe atât de complexă, pentru a răspunde cerinţelor diversificate ale crescătorilor montani de ovine, confruntaţi cu greutăţi, deseori nebănuite, ţinând cont de faptul că păşunile din România situate la peste 800 m altitudine, adică păşunile de munte, se cifrează la peste 1.400.000 ha, cu calităţile necesare producţiei alimentare ecologice.
Dacă adăugăm acestui aspect şi aprecierea savantului Ch. Darwin, care denumea munţii drept „insule pe uscat”, suntem mai mult decât obligaţi să susţinem oieritul montan.
Din păcate însă oieritul montan are şi duşmani de moarte în România, care, dacă nu sunt stăpâniţi de rele intenţii, putem deduce că sunt victimele ignoranţei.
OBIECTIVELE SEMINARULUI
Simpozionul a analizat multiple probleme specifice oieritului montan sau adiacente acestuia, fiind stabilite, în principal, trei obiective majore:
• Realizarea unor stâne igienice model în zona montană a 11 judeţe din ţară;
• Certificarea produselor tradiţionale şi ecologice româneşti preparate în stânele montane din ţară;
• Standardizarea profesiei de oier montan şi instruirea personalului din stâne în vederea calificării.
