Temperatura sub -18oC este critică în cazul soiurilor pentru masă, iar cea sub -21oC, pentru soiurile de vin.
În zonele în care s-au atins aceste valori sau temperaturi mai scăzute, este bine ca înainte de a începe tăierile să facem un control al viabilităţii lemnului şi coardelor, pentru a vedea impactul frigului asupra viţei de vie.
După ce am evaluat efectul gerului asupra viţei, în funcţie de constatări, trecem la efectuarea tăierilor de rodire, ţinând cont de indicaţiile date în cazul plantaţiilor afectate de îngheţ.
Aprecierea vigorii butucului
Ajuns în faţa butucului, îl vom examina apreciindu-i vigoarea după numărul şi lungimea coardelor de un an, corelată cu numărul elementelor de rod lăsate în anul precedent.
În cazul în care coardele anuale au dimensiuni specifice soiului şi numărul ochilor care nu au pornit în creştere este sub 10%, pe butuc se lasă sarcina medie de ochi stabilită prin calculul pentru parcela respectivă.
Dacă dimensiunile coardelor anuale sunt mai mari decât normale, înseamnă că butucul respectiv suportă o încărcătură mai mare decât cea calculată. Dimpotrivă, atunci când acestea sunt subdimensionate, butucului respectiv i se va atribui o încărcătură de muguri mai mică.
Atenţie la elementele de rodire
După ce ne-am decis asupra vigorii butucului şi a sarcinii de ochi, se trece la executarea efectivă a tăierii.
Mai întâi se va efectua copcitul tăind ras, cu briceagul, rădăcinile superioare, cele date din altoi şi, dacă este cazul, lăstarii daţi din portaltoi. În continuare, butucul se scutură de frunze şi de pământ, după care se aleg coardele destinate formării elementelor de rodire (coarde, cordiţe, cepi).
Coardele alese se curăţă de copili şi de cârcei, după care se scurtează la lungimea dorită. Coardele destinate formării elementelor de rodire trebuie să aibă lungime şi grosime medie şi să fie situate pe lemn de doi ani. De regulă, elementele de rodire se lasă pe cepii de înlocuire de anul trecut cât mai aproape de scaunul butucului.
În cazul în care nu se găsesc coarde suficiente pe cepii de înlocuire, se vor lăsa şi coardele date direct din butuc, deoarece în cele mai multe cazuri, acestea numai aparent pornesc din lemnul multianual, ele având la bază o porţiune de lemn bianual de câţiva milimetri. Coardele supradimensionate (lacome) nu sunt indicate pentru formarea elementelor de rodire, deoarece au o fertilitate redusă.
După alegerea coardelor necesare rodirii se vor stabili coardele pentru cepii de înlocuire. Acestea, este de preferat, să fie plasate pe cepii de înlocuire de anul trecut sub coardele de rod sau pe lemnul multianual. Coardele alese se scurtează la 2-3 muguri. Numărul cepilor de înlocuire trebuie să fie egal cu cel al coardelor de rod sau, în cel mai rău caz, unui cep de înlocuire să-i revină două coarde de rod.
În continuare se vor îndepărta de pe butuc restul de coarde, uscăturile, porţiunile mortificate şi scoarţa exfoliată.
Pentru a evita ruperea coardelor cu ocazia altor lucrări, acestea se vor dirija printre sârmele spalierului. În vederea uşurării degajării terenului de coardele tăiate, muncitorii de pe două rânduri apropiate vor lucra pe acelaşi interval. În felul acesta, jumătate din intervale rămân curate.
EVALUAREA ŞI REMEDIEREA EFECTELOR GERULUI
Pentru a stabili cât de mult a afectat gerul viţa de vie, se testează viabilitatea lemnului şi a coardelor. În acest sens se vor lua din plantaţie probe de coarde, care se păstrează în încăperi, la temperaturi de 18-20oC, timp de 2-3 zile.
După această perioadă mugurii se secţionează longitudinal cu o lamă, iar coardele, transversal, cu briceagul. Mugurii şi coardele viabile trebuie să prezinte în secţiune o culoare verde-crud. Dacă aceasta este maronie sau neagră, înseamnă că respectivele organe au fost afectate de ger.
Coardele anuale sunt afectate atunci când temperatura minimă din cursul iernii scade sub -22-24oC, în funcţie de soi.
În funcţie de procentul de muguri afectaţi de ger, se va lăsa pe butuc o încărcătură de rodire mai mare decât în mod obişnuit, pentru a compensa pierderile. Dacă au fost afectate şi coardele anuale, atunci producţia este compromisă, iar tăierea se va face cât mai scurt pentru a stimula pornirea în vegetaţie a mugurilor dorminzi, pe baza cărora se va reface plantaţia în anii următori.
