Motivele sunt clare: producţii mai bune, costuri mai mici, profit mai mare şi reducerea tratamentelor cu pesticide (recolte mai sănătoase). De asemenea, pentru că se reduce numărul de intervenţii la întreţinerea recoltelor, fermierii au mai mult timp pentru alte activităţi.
Beneficii economice: Un studiu al Universităţii din Minnesota arată că valoarea comercială mondială a recoltelor obţinute din plante modificate genetic în anii 2003 – 2004 a fost de 44 miliarde de dolari, valoare care se estimează că va creşte la 210 miliarde de dolari până la sfârşitul deceniului.
Un studiu făcut în octombrie 2004 de NCFAP (Centrul Naţional pentru Politici Agricole şi Alimentare) arată că fermierii din SUA care au avut culturi din următoarele 6 plante modificate genetic – canola, porumb, bumbac, papaya, soia şi dovleac – au realizat un venit adiţional de 1,9 miliarde de dolari faţă de culturile tradiţionale. Şi asta pe lângă faptul că s-a redus folosirea de pesticide (deoarece plantele modificate genetic sunt rezistente la dăunători) cu 23,2 milioane kg.
În E.U.: Tot un studiu al NCFAP făcut în 2003, arată că acceptarea pe scară largă a 3 plante modificate genetic în U.E. (porumb, cartof, sfeclă de zahăr), ar putea mări venitul fermierilor cu peste 1 miliard de Euro, ar putea mări producţiile cu cca 8 mii de tone şi s-ar reduce folosirea pesticidelor cu 11 milioane kg. Un studiu al ISAAA arată că producţia de porumb Bt (modificat genetic cu gene de la Bacillus thuringiensis) din Spania a fost cu 6,3% mai mare decât a varietăţilor convenţionale, rezultând un venit / hectar mai mare cu 34 dolari.
Franţa, Canada: Între compania franceză Lallemand Animal Nutrition şi compania canadiană GangaGen care activează în domeniul biotehnologiilor a avut loc un acord pentru folosirea bacteriofagilor ca aditivi furajeri. Ce sunt bacteriofagii? Sunt virusuri care infectează doar un anumit tip de bacterie pe care o ucid.
Astfel de bacteriofagi special selecţionaţi, specifici pentru bacteriile patogene, sau care produc probleme digestive la animale pot fi introduşi în furajele animalelor, unde distrug astfel de bacterii dăunătoare. Acest nou aditiv furajer va putea înlocui antibioticele care încă se introduc în furaje ca şi factori de creştere şi care trebuie neapărat eliminate din furaje pentru că reprezintă cauza principală a înmulţirii cazurilor de microbi rezistenţi la antibiotice.
SUA: fermierul Daniel Dienner, care face parte din comunitatea Amish (cunoscuţi pentru regulile lor de a păstra tradiţia şi de a nu folosi electricitatea, motoarele sau noua tehnologie a informaţiei), spune că profitul lui este dublu de când cultivă tutun biotech (modificat genetic), fără nicotină. Pe tutunul convenţional, cu nicotină primeşte 80 cenţi/pound (cca. 1,6 dolari/kg), iar pe cel fără nicotină primeşte 1,5 dolari/pound (cca. 3 dolari/kg).
Articol publicat în revista Ferma nr. 4(36)/2005
