Acestea sunt cauzele pentru care lumea ştiinţifică responsabilă a iniţiat măsuri statale drastice pentru protejarea biodiversităţii lumii vii, sălbatică sau domestică, existentă pe mapamond.

În ultimii ani şi România şi-a însuşit regulile care decurg din Convenţia Organizaţiei Naţiunilor de la Rio de Janeiro din 1992 cu privire la protejarea şi prezervarea biodiversităţii speciilor de plante şi de animale de interes agricol şi zootehnic.

Ca urmare, prin Legea nr. 137/2006 s-a reglementat structura şi modalităţile de protejare a patrimoniului genetic, identificat de către specialişti de renume, pe teritoriul ţării noastre.

Posibile cauze ale dispariţiei

Geneticienii zootehnişti sunt cu toţii de acord că toate rasele protejate prin lege sunt în mod real în pericol de dispariţie. Cauza cea mai frecventă este infecunditatea cauzată de faptul că, numărul de familii din care sunt constitute fiind prea mic, nu se pot evita împerecherile între rude.

Pericolul ca rasele autohtone să dispară nu are drept cauză numai structura necorespunzătoare de familii, ci şi încrucişările de transformare sau de absorbţie în alte rase mai performante, pe care le fac crescătorii cu scopul, desigur, de a-şi spori veniturile.

Rasa Pinzgau, absorbită de Simmental şi Bălţată

Dacă aşa stau lucrurile, atunci eu precizez că şi rasa de taurine Pinzgau de Transilvania se găseşte într-un pericol real de a fi absorbită de suprarasa Simmental din care face parte şi Bălţata Românească.

În consecinţă, eu socotesc că este cazul, până nu va fi prea târziu, ca şi pentru ea să se instituie măsuri de protecţie, asemănătoare cu cele luate în cazul Surei de Stepă, pentru a opri dispariţia ei din patrimoniul genetic naţional.

Insist asupra acestei probleme, deoarece prin natura preocupărilor mele profesionale în domeniul reproducţiei şi ameliorării taurinelor, desfăşurate în Ţara Haţegului, cunosc, din teren, starea actuală a structurii genetice a rasei Pinzgau şi-i prevăd dispariţia prin absorbţie în rasa Bălţată Românească.

Oficiul de reproducţie şi ameliorare din judeţul Hunedoara are evidenţe clare cu privire la efectivele de vaci Pinzgau şi hibrizii lor şi este în măsură să precizeze faptul că din totalul vacilor care poartă markerul specific de culoare a robei, doar 1-2% la sută mai sunt de rasă pură.

Restul sunt hibrizi de reîntoarcere la rasa Simmental şi care nu mai posedă în genomul lor mai mult de 20% gene de Pinzgau.

Există însă şi crescători, nu mulţi la număr, care încă mai posedă, în gospodăria lor vaci Pinzgau de rasă pură. Dacă aceştia ar fi încurajaţi financiar, aşa cum s-a procedat şi cu crescătorii altor rase în pericol de dispariţie, vor putea susţine prezervarea ,,in situ’’ (în arealul său de creştere) a acestei rase cu valoare nu numai genetică, ci şi cultural-istorică.

Datorită calităţilor ei de rusticitate, de rezistenţă la mediul specific zonelor colinare şi muntoase, cu o longevitate productivă şi vigoare biologică de supravieţuire remarcabilă, expresie a geneticii ei distincte faţă de alte rase, rasa Pinzgau de Transilvania trebuie considerată o componentă a patrimoniului genetic naţional, o resursă genetică ce trebuie să intre, de urgenţă, sub incidenţa regulilor de protecţie în vederea prezervării ei în condiţiile reale, specifice arealului ei de creştere. Altfel vom pierde, în curând, o rezervă genetică de mare valoare pentru zootehnia României.

RASE AUTOHTONE PROTEJATE PRIN LEGE

În zootehnie, grija pentru protejarea şi conservarea raselor aflate în pericol de dispariţie i-a fost atribuită Agenţiei Naţionale pentru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie. Cu această ocazie au fost precizate rasele de taurine, cabaline, ovine, suine şi păsări care constituie patrimoniul genetic naţional ce trebuie protejat şi conservat prin aplicarea unor reguli de bază, deduse din ştiinţa geneticii populaţiilor.

Rasele protejate prin lege sunt următoarele: Sura de Stepă pentru taurine, Valaha cu coarne în Tirbuşon-Raţca şi Karacul de Botoşani pentru ovine, rasele Albă de Banat şi Carpatină pentru caprine, Mangaliţa şi Bazna pentru suine, rasa Gât Golaş de Transilvania pentru galinacee, rasele Brozata şi Alb Mare cu piept larg pentru curci, rasele Pekin, Leşească, Campbell şi Alergătoare indiană pentr raţe, rasele Toulouse, Emden, Chineza albă şi castanie pentru gâşte, Vulpea argintie şi Nurca pentru animale de blană, Apis melifera carpatica pentru albine, iar la crap, Frăsinet, Ineu, Ropsa şi Crapul ornamental japonez pentru peşti.