„300.000 de tone (care acoperă necesarul intern pentru o lună – n.red.) nu este suficient pentru intervenţie, ne-ar trebui o rezervă pe cel puţin trei-patru luni până intri pe piaţă într-o relaţie internaţională.

Dacă nu ai astfel de rezerve poţi avea şocuri puternice”, a spus oficialul român, care a menţionat, de asemenea, că „una din negocierile pierdute de ţara noastră cu UE a fost chestiunea stocurilor”.

Securitatea alimentară şi comerţul cu materii prime, inclusiv cu cele agricole, au fost principalele teme de discuţie în cadrul forumului. „Unul dintre principalele puncte pe agendă este tocmai reglementarea schimburilor comerciale cu materii prime, inclusiv materii prime agricole, pentru a se evita speculaţiile pe piaţa mondială, care au un impact mare asupra preţului.

Din această perspectivă, securitatea alimentară şi comerţul sunt la ordinea zilei, iar discuţiile avute în conferinţă reprezintă un preludiu al discuţiilor care vor continua în cadrul reuniunilor G20, pentru că Franţa va asigura preşedinţia în acest an”, a declarat Dacian Cioloş, pentru AGERPRES.

Creşterea productivităţii agricole, a stocurilor de produse agricole, comerţul local şi regional cu produse care nu pot fi obţinute în anumite zone sau au costuri prea mari sunt factori importanţi ce contribuie la securitatea alimentară globală.

Rădulescu: Vom importa cca. 500.000 tone grâu

România nu este vulnerabilă la o criză alimentară, chiar dacă va fi nevoită să importe, în acest an, pentru asigurarea consumului intern, între 400.000 – 500.000 de tone de grâu, susţine secretarul de stat în Ministerul Agriculturii Adrian Rădulescu, citat de AGERPRES. Potrivit acestuia, exporturile de grâu din recolta lui 2010, au fost, până la această dată, de cca. 1,65 mil. tone.

Potrivit preşedintelui Patronatului din Industria de Morărit şi Panificaţie – Rompan, Aurel Popescu, societăţile din sectorul de morărit şi panificaţie membre Rompan mai au stocuri de grâu doar pentru luna februarie, după care vor fi nevoite să apeleze la importuri.

Viena: 290 euro/tonă pentru grâu

Preţul grâului de panificaţie la Bursa de Cereale din Viena a atins, în 26 ianuarie a.c., cel mai ridicat nivel din ultimii zece ani, ajungând până la 290 euro/tonă. La grâul furajer, cotaţiile au variat între 273 – 279 euro/tonă.

Preţurile la cerealele cotate la bursă au crescut cu 55% din vară şi până în prezent. În 2006, preţurile variau între 128 şi 130 euro/tonă.

Specialiştii pun creşterea preţului pe seama secetei din Rusia din sezonul trecut, precum şi a cererii mari din Australia, unde culturile de cereale au fost afectate de inundaţii. De asemenea, vremea ploioasă din Cehia şi Bavaria, de anul trecut, a făcut să scadă calitatea recoltei.

ŞTIRI 

Rep. MOLDOVA
Continuă exporturile

Conducerea Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare din Republica Moldova a propus suspendarea exporturilor de cereale, pentru a preveni epuizarea rezervelor interne de grâu şi majorarea preţurilor la pâine, însă decizia a fost amânată după o şedinţă cu exportatorii de cereale.

Aceştia susţin că pe piaţa internă a Republicii Moldova există suficiente cantităţi de grâu pentru a servi drept materie primă pentru producerea pâinii şi altor produse de panificaţie.

ALIMENTE
Achiziţii “de panică”

Guvernele din Asia, Orientul Mijlociu şi Africa de Nord au început să îşi facă rezerve de hrană, de teama unor crize alimentare ce ar putea provoca revolte sociale, notează ziarul britanic The Telegraph, citat de AGERPRES.

Algeria a achiziţionat 800.000 tone de grâu, iar Arabia Saudită a anunţat că va achiziţiona suficient grâu pentru 12 luni. Egiptul urmează să aplice aceeaşi măsură, Bangladeshul şi-a triplat importurile de orez, iar Indonezia a cumpărat 820.000 tone de orez din Thailanda. Astfel de achiziţii “de panică” stimulează artificial cererea pe piaţa bursieră şi implică un risc crescut de amplificare a creşterii preţurilor, avertizează analiştii economici.

LEGISLAŢIE
Taxarea inversă la cereale

România aşteaptă aprobarea cererii pentru taxarea inversă la cereale de către Consiliul European, după ce Direcţia Generală de Taxare şi Uniune Vamală din cadrul CE a avizat favorabil cererea în luna ianuarie a.c.. Măsura va avantaja producătorii şi va putea fi aplicată la zece zile după primirea aprobării, însă efectele ar putea să nu fie tocmai cele scontate, dacă taxarea se va face doar pentru cereale, şi nu pe întregul lanţ.

Reprezentanţii Rompan au cerut extinderea prevederii şi pentru industria de panificaţie, însă şansele ca aceasta să fie aprobată sunt aproape nule.