Ninsorile au fost insuficiente pentru a asigura necesarul de umiditate şi stratul de zăpadă protector al culturilor. Între timp, s-a înregistrat fenomenul de ger. “Începând cu luna decembrie, în Timiş, a început să mai plouă, a mai fost şi zăpadă, dar puţină.

Avem umiditate în sol până la adâncimea de 50-60 cm, dar nu s-a refăcut complet deficitul de umiditate”, ne-a declarat Nicolae Oprea, preşedintele Asociaţiei Producătorilor Agricoli de Cereale şi Plante Tehnice Timiş. Potrivit acestuia, la temperaturi foarte scăzute de -18…-20°C, mai ales în lipsa zăpezii, culturile de toamnă vor întâmpina o oarecare situaţie de stres, iar plantele foarte mici vor avea de suferit, în special grâul.

“Zăpada vine ca o protecţie asupra culturilor însămânţate în toamnă, cu atât mai mult cu cât acestea au intrat în iarnă destul de firave: grâul şi orzoaica neînfrăţite, iar rapiţa, cât a mai rămas din ea, insuficient dezvoltată. Păcat că nu este zăpadă şi la noi, în Banat”, a adăugat Oprea.

Fermierii sunt pesimişti

Stadiul actual al culturilor de toamnă îi nemulţumeşte pe agricultori. Aceştia spun că seceta a afectat considerabil procesul de dezvoltare la culturile păioase. Iar perspectivele nu sunt deloc încurajatoare. “Dacă ne uităm la rezerva de apă, suntem pesimişti. După calculele mele, anul acesta nu ştiu dacă vom atinge 40-50% din producţia anului trecut. Iar dacă nu va ploua să se refacă deficitul de apă, care este de 270 l/mp, mari aşteptări nu putem avea de la 2012.

Eu îl văd sumbru, deoarece acum valoarea inputurilor la hectarul de păioase se învârte undeva la 2.500 lei, la o tehnologie medie. La preţurile actuale trebuia să avem producţii de cel puţin 5 tone/ha, iar în acest an nu cred că vom depăşi 3,5 tone. Astfel vom merge în deficit din start”, ne-a declarat Valentin Kovacs, fermier din Lugoj, judeţul Timiş.

Aacesta a însămânţat în toamnă 60 ha cu grâu, 10 ha cu triticale, iar cu orz – 3 ha. Lucerna de pe cele 15 ha a fost pagubă curată. “Lucerna s-a compromis din cauza secetei. Cu toate că am lucrat corespunzător şi am aplicat tehnologia optimă, nu sunt mulţumit. Pot să spun că 40% din cultură este în deficit: răsărire proastă, distrugere de rozătoare”, ne-a spus Kovacs.

O abordare prudentă

Cei mai inspiraţi fie au renunţat în ultimul moment la cultura programată, fie au semănat o cantitate mai mare de seminţe.“Avem însămânţate 300 ha de grâu şi 200 ha de orz. Am pregătit terenul şi pentru cultura de rapiţă, dar nu am semănat, pentru că în acest an cine s-a riscat a pierdut”, ne-a spus Ianko Zifceak, reprezentant al grupului Maxagro, care deţine la Gătaia, judeţul Timiş, 10 mii ha.

“Grâul este destul de mic şi nu este înfrăţit. Am fost inspirat, văzând că nu vin ploi, am semănat mai des grâul. Anul acesta, la grâu vor fi producţii mai mici, categoric”, a mai spus Ianko Zifceak.

Lucrările solului

Valentin Kovacs: “O dată la trei ani aplicăm arătura adâncă. Chiar dacă s-a arat foarte greu, cu un consum foarte mare din cauza secetei, deja încheiem lucrarea pentru a putea conserva cantitatea de apă existentă în sol. Recomand colegilor mei să nu se zgârcească la îngrăşăminte, la tratamente şi pe cât posibil să conserve apa în sol, altfel culturile vor fi compromise sută la sută”.

Ianko Zifceak: “Important e să nu laşi terenul nelucrat. Imediat după recoltatul grâului şi porumbului am arat, am nivelat peste arături pentru a păstra apa. Apoi am venit cu un combinator uşor şi apoi am semănat”.

Planul culturilor de primăvară

Maxagro:“Mergem pe foarte mult porumb, circa 4000 ha, muştar, dar şi floarea soarelui – cam 500 ha”.
Valentin Kovacs şi-a propus refacerea culturii de lucernă pe cele 15 ha, semănarea porumbului pe 100 ha, a soiei pe 50 ha, a florii soarelui pe 30 ha şi restul, ovăz şi plante furajere.