Mihai Horvat este unul dintre miile de tineri care au hotărât să se aşeze la vatra părintească. Chemarea pământului a fost mai arzătoare decât mirajul Clujului. Împreună cu familia s-a retras în comuna Dăbâca, satul Pâglişa, unde a făcut unele investiţii în agricultură şi s-a apucat să lucreze terenul.
Ştie că dacă este muncit bine, pământul îl va răsplăti prin bogată rodire.
Mihai Horvat este autorizat ca persoană fizică şi lucrează o suprafaţă de aproximativ 50 de hectare.
Primăria din Dăbâca a dat… bâca!
Cum era şi firesc, Mihai Horvat a întocmit dosarul cu toate cele trebuincioase prevăzute de ghidul solicitantului pentru a accesa Măsura 112 – Instalarea tinerilor fermieri.
Însă, tânărul fermier ne-a scris cu năduf că “mă aflu în situaţia de a nu putea lua adeverinţă de la Primăria comunei Dăbâca şi de a nu mai putea mări suprafaţa de arendă, din cauza situaţiei cadastrale”.
Aceeaşi problemă a avut-o şi cu accesarea subvenţiei pe suprafaţă de la APIA.
Oamenii cu titluri… atârnate!
Ce s-a întâmplat? Din varii motive, în comuna Dăbâca au fost eliberate titluri de proprietate, dar nu pentru toţi solicitanţii. Acţiunea a rămas… atârnată, nefiind finalizată nici până la această dată! Multe dintre titluri sunt neconforme cu realitatea, în sensul că mare parte din amplasamente sunt greşit inscripţionate. Fără aceste acte, contractele de arendare a terenurilor agricole sunt nule.
Situaţia din teren a rămas “ca-n tren!”
De asemenea, înscrisurile din Registrul agricol de la primăria din Dăbâca sunt în totală neconcordanţă cu suprafeţele de teren, cu declaraţiile proprietarilor, aceştia din urmă neintervenind, în principal, pentru că nu au fost puşi în posesie. Dacă ar fi ca Mihai Horvat să încheie contractele după evidenţele Registrului agricol, atunci suprafeţe destul de mari ar rămâne libere.
Or, oficialii din primaria Dăbâca afirmă că pe raza unităţii administrativ teritoriale nu există rezervă de teren. În plus, autorităţile locale nici nu s-au prea implicat să-l ajute pe fermier în identificarea proprietarilor pentru a încheia înţelegeri contractuale cu aceştia. Administraţia locală pare că nu vrea acest lucru, din moment ce îi răspunde verbal solicitantului “să le lase aşa!” Adică situaţia să rămână “ca-n tren”.
Punerea în posesie, la Sfântu’ Aşteaptă!
Am luat legătura cu primăria din Dăbâca. Primarul Valer Petrindean, fără să ştie mai întâi despre ce este vorba, a încercat să ne repeadă. Probabil că aşa se comportă şi cu “supuşii” comunei sale, în slujba cărora se află! Deci, nici nu a vrut să asculte bine care-i baiul, că a şi luat-o înainte ca… “curca-n lemne”.
După ce am insistat şi i-am expus subiectul, atunci s-a mai înmuiat, declarându-ne: ”Nu avem cum să eliberăm adeverinţa cerută de Mihai Horvat, pentru că o parte din suprafeţele solicitate nu se regăsesc în evidenţele primăriei”.
În continuare, edilul comunei a precizat faptul că nu se cunosc proprietarii, deoarece aceştia nu au venit la primărie să declare suprafeţele pe care le au. Şi dacă s-ar fi întâmplat acest lucru, atunci ar fi trebuit ca terenurile să fie înregistrate în Registrul Agricol, iar titularii să plătească impozitul pe teren, la care se adaugă şi întârzierile la plată cu penalităţi cu tot.
În comuna Dăbâca, nu toţi proprietarii sunt puşi în posesie. După spusele primarului, s-au eliberat titluri de proprietate numai pentru aproximativ 90 la sută dintre cei în drept. Restul, la… Sfântu’ Aşteaptă! Legea nu prevede termen final de punere în posesie.
Registrul cu evidenţa… intrată la apă
În cele din urmă, Mihai Horvat a primit o hârtie de la primărie, însă cu evidenţa scriptică. Totuşi, fermierul a rămas nedumerit. Nu ştie cum ar putea, din punct de vedere legal, să readucă în circuitul agricol terenurile pline de spini şi de mult timp nelucrate, pentru a-şi continua activitatea agricolă ce-i asigură existenţa, lui şi familiei sale! “Se poate face agricultură performantă pe terenuri necomasate?”, se întreabă retoric Mihai Horvat. Răspunsul la această întrebare nu poate fi decât negativ.
Din corespondenţa purtată de agricultor cu primăria Dăbâca rezultă destul de limpede o situaţie încâlcită. Potrivit centralizatorului întocmit de PFA Horvat Mihai, contractele încheiate cu cetăţenii din comună însumează 24,49 hectare. În timp ce, în evidenţa Registrului agricol al primăriei este înregistrată o suprafaţă de numai 15,05 hectare. Iar dacă se iau în calcul suprafeţele din titlurile de proprietate, atunci diferenţa ar fi şi mai mare.
În comuna vecină se poate!
Horvat Mihai lucrează teren şi pe raza comunei Panticeu, satul Dârja. După cum ne scrie, în această unitate administrativ teritorială nu este nici un fel de problemă. “Aici toate contractele sunt încheiate în baza unui act de proprietate, pentru că în această comună oamenii au fost puşi în posesie şi li s-au eliberat titlurile de proprietate”.
Un cerc vicios în “dolce far niente”!
În acest caz, care nu şi-a găsit încă o rezolvare, totul se învârte într-un cerc vicios. În comuna clujeană Dăbâca, teren există, dar este nedeclarat de către proprietari. Unii au rămas iluştri anonimi, iar alţii nu sunt puşi în posesie. Mihai Horvat nu poate beneficia de subvenţii şi de măsuri de sprijin aşa cum ar trebui, pentru că nu poate dovedi cu acte: agricultorul lucrează o suprafaţă de aproximativ 10 hectare care nu figurează în Registrul Agricol.
Când va putea intra în legalitate? Întrebarea este legitimă, de vreme ce autorităţile locale par a se complace într-un “dolce far niente”!
CORESPONDENŢA CU AUTORITĂŢILE
• Mihai Horvat a adresat Primăriei, în luna martie a acestui an, cererea întregistrată cu nr. 551/26.03.2012, prin care solicită vizarea centralizatorului cu contractele de arendă încheiate de PFA Mihai Horvat pe raza comunei.
• În comunicarea din 351/23 aprilie 2012, primăria constată că în Registrul agricol suprafeţele întregistrate sunt mai mici decât cele arendate de fermier. Şi drept urmare, răspunde: „Dacă nu se face o clarificare (concordanţă între suprafeţele arendate şi suprafeţele declarate la Registrul Agricol de către proprietari), nu putem să avizăm favorabil centralizatorul contractelor de arendă”.
Dar cine trebuie să facă lumină în teren? Cine trebuie să armonizeze suprafaţele arendate cu cele existente în Registrul agricol? Nu cumva autorităţile de pe… lună?!
• Printr-o altă adresă, înregistrată la Consiliul Local Dăbâca, cu nr. 562/ din 27.03.2012, PFA Mihai Horvat a solicitat informaţii cu privire la proprietarii parcelelor de teren arabil din tarlaua 8 „Ratul iazului de peste vale” şi dacă există terenuri libere de sarcini în această zonă, pentru a fi arendate şi cultivate în condiţiile legii.
• Primăria a răspuns că datele cerute de fermier intră sub incidenţa Legii nr. 667/2001 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private. Tarlaua 8 se află în blocul fizic 137, iar informaţiile despre proprietari sunt deţinute de APIA.
De asemenea, în comuna Dăbâca nu sunt terenuri libere şi condiţiile de cultivare sunt cele elaborate de Ministerul Agriculturii.
• Prin adresa nr. 756/04.05.2012, Mihai Horvat a anunţat primăria că „pentru suprafaţa lucrată în baza contractelor cu proprietarii am plătit arenda stipulată în contract, iar proprietarii au plătit impozitul pe venit”.
Mai departe, cultivatorul a făcut precizarea că potrivit „datelor deţinute de noi, pe suprafaţa lucrată nu am găsit alţi proprietari decât cei cu care am semnat contractele şi nu am avut nici o reclamaţie privitoare la încălcarea unei proprietăţi”.
Prin urmare, deoarece „situaţia este departe de a fi rezolvată din punct de vedere cadastral, vă rugăm a accepta introducerea acestor terenuri în circuitul agricol şi a ne elibera adeverinţa pentru APIA”.
Dar cum la Dăbâca, cadastrul e un dezastru, puţină speranţă în a se face lumină…
• În final, s-a adresat Direcţiei Agricole Cluj. Din răspunsul la petiţia lui Mihai Horvat rezultă că în urma verificărilor la Consiliul Local Dăbâca, Comisia locală de fond funciar nu a finalizat punerea în posesie şi eliberarea titlurilor de proprietate pentru deţinătorii de teren, multe titluri de proprietate trebuind refăcute.
