Când lucrurile tocmai păreau că s-au liniștit, ne-am trezit cu legume și fructe turcești pline cu pesticide, macrou congelat infestat cu larve de paraziți, lapte cu aflatoxină M1, suspiciuni de carne de curcan cu antibiotice, mici și conserve de vită cu carne de cal și, mai apoi, și cereale cu aflatoxină. Oare mielul de Paște o să scape?… se întreba cineva.
ANSVSA a reacționat prompt la toate semnalele transmise prin Sistemul Rapid de Alertă al Uniunii Europene. Venite ca o avalanșă, toate acuzațiile și suspiciunile aruncate asupra României, chiar dacă o parte dintre ele nefondate, amplificate de mesajele alarmiste, neclare și contradictorii ale autorităților române și speculate la maxim ca bombe de presă de către mass-media, i-au făcut pe mulți să spună că suntem lada de gunoi a Europei. Suficient cât să distrugă încrederea consumatorului român, și-așa slab informat. Alții, în schimb, au văzut o conspirație economică împotriva producătorilor agricoli români și a industriei alimentare autohtone.
În cazul laptelui însă, mai toți sunt de acord că a fost o isterie „creată de cei care conduc agricultura și țara, în sensul că au ieșit cu declarații iresponsabile, fără să aibă certitudini”, după cum spune președintele Federației Crescătorilor de Bovine din România, Claudiu Frânc.
Sectorul laptelui a pierdut deja câteva zeci bune de milioane de euro de la declanșarea scandalului legat de aflatoxina din lapte și pagubele continuă să crească. Sute de tone de lapte aruncat de producători, al căror lapte nu mai este preluat de procesatori fără buletine de analize care să dovedească încadrarea aflatoxinei M1 în limitele admise, bani dați pe analize, preț mai mic oferit de procesatori, scăderi de până la 90% a vânzărilor directe de lapte prin automate.
În doar două săptămâni, vânzările de lapte au scăzut cu 45%. La 3 milioane de euro pe zi estima pagubele, în toiul scandalului, Dorin Cojocaru, directorul general al Asociației Procesatorilor Români din Industria Laptelui. La acestea se vor adăuga banii pe care procesatorii vor trebui să îi cheltuiască pe campanii publicitare care să convingă consumatorii să cumpere, din nou, lapte.
Isteria s-a declanșat la finalul primei săptămâni din martie, când ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a anunțat că există suspiciuni de prezență a aflatoxinei M1 peste limita admisă în laptele de la o fermă de vaci din vestul țării și într-un lot de lapte importat din Ungaria de un operator economic din România, fără să spună însă nume.
După două zile, acesta declara că laptele din fermă are, într-adevăr, mai multă aflatoxină decât ar trebui, în timp ce laptele din Ungaria este curat ca lacrima și numai bun de băut. În același timp, președintele din acel moment al ANSVSA, Mihai Țurcanu (între timp demis sau demisionar, din cauza „comunicării defectuoase”, care l-a propulsat direct în funcția de consilier al Premierului Victor Ponta), anunța că ia la puricat laptele din România, de la fermă la raft.
Rezultatele controalelor au fost însă mult mai puțin grave decât isteria generalizată și efectele acesteia: 95% din probele de lapte analizate de ANSVSA nu aveau aflatoxină M1 peste limita maximă admisă. Practic, Autoritatea Sanitar-Veterinară a oprit de pe piață și distrus 193 de tone de lapte, ceea ce reprezintă 0,03% din producția lunară de lapte a României și a distrus alte 104 tone de produse lactate.
Pe măsură ce rezultalele analizelor au început să arate că dracul nu e chiar așa de negru cum a fost prezentat inițial, acuzațiile autorităților, în frunte cu ministrul Agriculturii, la adresa producătorilor și procesatorilor de lapte, în numele grijii față de consumator, s-au transformat în mesaje de susținere care aduc mai mult a reclamă deșănțată, culminând cu penibilul penibilului, atunci când ministrul Daniel Constantin a băut lapte în direct la o emisiune televizată ca să restaureze încrederea consumatorilor și să încurajeze vânzările de lapte și de lactate. Nu era mai simplu să aștepte informații sigure și apoi să vorbească și să facă ordine, în loc să le dea în cap fermierilor tocmai el, ministrul Agriculturii?
„În Germania, Polonia sau Ungaria, dacă ar fi făcut cineva această greșeală, pleca târâș din minister”, a afirmat vehement Costel Caraș, în timp ce arunca 10 tone de lapte pe câmp, în semn de protest. La noi, însă, ministrul Agriculturii se poartă ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat și le promite producătorilor de lapte programe de susținere în următorii ani și un fond mutual, din banii lor, care să îi despăgubească, tot în viitor. Pe câți o să mai apuce viitorul…
