Consumul anual se așteaptă să crească în măsura tendinței din ultimii ani, în special pe baza creșterii cererii în țările în curs de dezvoltare, unde se estimează și scăderea prețurilor la zahăr.
Influențe asupra comerțului global al zahărului
În general, Asia și Africa au tendințe semnificative de creștere a consumului, cu influență pozitivă asupra comerțului global al zahărului, chiar dacă Rusia și China vor reduce importurile, având în vedere producția bună pe care au realizat-o. Exporturile sunt de așteptat să rămână la același nivel în Brazilia – 24 mil. tone (cel mai mare exportator mondial) și să crească disponibilul în Thailanda (al doilea exportator mondial) la 8,5 mil. tone, față de circa 6-7 mil. tone în anii precedenți.
Pe cele peste 26 mil. ha cultivate cu trestie de zahăr (din care aproape 10 mil. ha în Brazilia) se obțin anual producții de aproximativ 5 tone de zahăr/ha, extras dintr-o cantitate de aproximativ 50 tone de trestie prelucrată. Randamente net superioare se înregistrează în Filipine, unde plantațiile de trestie se cultivă intensiv, cu soiuri ameliorate, obținându-se un randament de peste 11 tone de zahăr/ha.
Trestia de zahăr este de departe cel mai eficient convertor de energie solară în carbohidrați, de opt ori mai eficient decât porumbul, care este una din cele mai eficiente plante de cultură. Această performanță a trestiei derivă dintr-un “capriciu” biochimic care implică în procesul fotosintentic 4 atomi de carbon (în loc de 3 la celelalte plante).
În acest sezon, recoltarea trestiei de zahăr a început în noiembrie 2014, în multe zone mai timpuriu decât în anii trecuți, din cauza secetei. În Brazilia, India și Thailanda, procesatorii plătesc între 24 și 29 dolari/tonă, deși calitatea trestiei este mai slabă. Aceste prețuri sunt nemulțumitoare pentru fermieri, pentru că sunt din ce în ce mai mici de câțiva ani încoace.
Thailanda a avut în ultimii ani o extindere agresivă a suprafețelor și a producției de zahăr din trestie. Exporturile vor fi în creștere deoarece în țară sunt stocate mai mult de 700.000 tone de zahăr din sezonul trecut. Thailanda ar putea produce, până în 2020, peste 12 mil. tone de zahăr. În acest an, fermierii din Thailanda sunt foarte fericiți. Prețul zahărului a crescut în decembrie 2014 cu 5,6% și există o tendință pozitivă. Astfel, deși prețul pe tona de trestie, descendent în ultimii 3 ani de la 910 bath/tonă în 2012, la 850 bath/tonă în 2014 (23,4 euro/tonă la 21,84 euro/tonă), în condițiile în care din 2008 Guvernul a fixat prețul la zahăr pe timp nedeterminat la 2033 bath/tonă (522 euro/tonă), iată că la sfârșitul anului 2014 același Guvern a crescut prețul zahărului cu 5,6% și, implicit, conform contractului, a majorat și prețul pe trestie la fermieri. Thailanda se așteaptă să devină principalul furnizor de zahăr pentru deficitul SUA la acest produs.
Tendințe pe piețele de zahăr și de ethanol
În următorii ani, consumul mondial de zahăr va crește cu câte 2-2,2% în fiecare an, ajungându-se în 2020 să se consume în jur de 200 mil. tone. În topul consumatorilor vor fi, în ordine, India, China, UE, Brazilia, SUA, Indonezia, Pakistan, Rusia, Mexic, Egipt, Thailanda, Iran, Turcia, Filipine, Japonia, Africa de Sud etc. Cele mai mari rate de creștere a consumului vor fi în China (3,6% pe an), Nigeria (3,1% pe an), Indonezia, Pakistan și India (cca 3%/an).
Se estimează o creștere semnificativă a producției de bioethanol pentru combustibil alternativ sau de compoziție. Până în 2020 producția poate să ajungă la 160 mil. tone/an, față de cele 90 mil. tone produse în 2014. Principalii producători și consumatori vor rămâne SUA, Brazilia și UE. Cu toate acestea, China, Indonezia și India ar putea să intre în Top 5.
Producția de bioplastic va crește rapid, deși, deocamdată, prețurile sunt destul de mari pentru a declanșa un avânt semnificativ. Astfel, se pune întrebarea dacă Guvernele vor interveni pentru a încuraja producția așa cum au făcut în cazul ethanolului. Din 2016, în Brazilia se vor deschide două noi capacități pentru producerea bioplasticului.
Utilizarea înlocuitorilor de zahăr
Și pe piața băuturilor răcoritoare există tendințe de schimbare în ceea ce privește folosirea zahărului. Marile companii multinaționale Pepsi Co și Coca-Cola, la presiunea lumii medicale și, răspunzând la sensibilitatea, uneori ipocrită, a consumatorilor, au hotărât să reducă și/sau să înlocuiască zahărul din produsele lor.
Astfel, cele două mari companii au introdus pe piață Pepsi True și Coca-Cola Life, îndulcite cu ștevia sau cu zahăr în proporție mai mică plus ștevia. Îndulcitorul se extrage din frunze de Stevia rebaudiana, o plantă sălbatică originară din America de Sud (Paraguay și Brazilia), cultivată mai apoi în toată lumea, mai ales în Japonia, China, Mexic și SUA. Îndulcitorul din ștevia este mai puternic de 10-15 ori decât zahărul alb și nu conține calorii.
Pepsi True conține cu 30% mai puțin zahăr. Trei ani au durat încercările pentru ca gustul să nu se degradeze, deoarece ștevia are și gust amar, și a durat ceva timp pentru elaborarea rețetei optime.
Coca Cola Life a început să se comercializeze în SUA, la sfârșitul lunii august 2014, după ce a fost lansată în Argentina, Chile, Mexic și Marea Britanie cu mare fast.
Lansarea celor două produse în SUA urmează unui declin de 9 ani în vânzarea băuturilor răcoritoare determinate de creșterea îngrijorărilor consumatorilor legate de sănătate (obezitatea fiind un flagel în SUA).
Circumspecția celor doi giganți semnalează o abordare prudentă, având în vedere că încercările anterioare cu cola „midcalorie” au dat greș. Așa cum se întâmplă și cu sucurile dietetice (fără calorii sau cu puține calorii – Diet Coke și Pepsi Diet), ale căror vânzări au scăzut cu 7% în 2014 față de anul anterior, mai rău decât declinul de ansamblu al sucurilor, de 4%.
Schimbările climatice constituie din ce în ce mai mult o mare provocare. Unele zone sunt din ce în ce mai afectate, iar cultura de trestie s-ar putea să se refugieze în alte regiuni sau să dispară. Pe lângă zonele cunoscute, se includ în ultimii ani și areale semnificative din America Centrală, Sudul Africii și Australia. Din studiile efectuate de ISO (Organizația Internațională a Zahărului) rezultă că trestia este mai sensibilă plantă la încălzirea globală. La sfecla de zahăr efectul nu se resimte atât de pregnant.
Leonardo Bichara Rocha este doctor în economie și lucrează ca economist pentru ISO de la începutul anului 2003, unde este responsabil de monitorizarea piețelor de zahăr și de etanol, precum și pentru cercetarea aspectelor legate de tendințe și prognoze. Dintr-un interviu realizat de Sucronews – lider mondial on-line de știri legate de zahăr – au rezultat câteva aspecte interesante din lumea zahărului, pe care le vom reda într-un număr viitor al revistei.
PREVIZIUNILE CZARNIKOW
Czarnikow (companie de trading, consultanță și management în zahăr și etanol, cu sediul la Londra, plus încă 11 birouri în toată lumea; deservește 310 clienți din 89 de țări și tranzacționează 10% din producția mondială de zahăr), a făcut publice următoarele previziuni asupra pieței mondiale a zahărului:
– Noi nu vedem nici un răspuns (recul) la prețurile scăzute de pe piața mondială a zahărului. Mai mult, unele regiuni, cum ar fi UE, par a avea culturi record în 2014-2015. Acest lucru sugerează că prețul zahărului nu a scăzut suficient de sever pentru a schimba deciziile de cultivare cu sfeclă sau trestie de către fermieri. O parte a acestei probleme a fost rezolvată în multe țări prin intervenția guvernelor lor;
– Având în vedere stocurile excedentare din ultimii 3 ani, de 21 mil. tone valoare brută, piața rămâne bine aprovizionată, ceea ce nu determină creșteri de preț în primele luni ale anului 2015;
– Guvernul chinez încearcă să ia măsuri de a stimula creșterea economică, după o perioadă de stagnare, iar acest lucru va trebui să ajute la creșterea consumului de zahăr și ar putea stimula importul, având în vedere că producția internă de zahăr este deficitară (4-5 mil. tone);
– În termeni simpli, evoluțiile din Brazilia și din China pot afecta semnificativ piața globală a zahărului, pentru că Brazilia e cel mai mare producător și exportator, iar China este al treilea cel mai mare producător (fără UE), dar și cea mai populată țară, așteptându-se ca în câțiva ani să devină principalul consumator (locul 2 în prezent, fără UE), având în vedere deficitul intern de producție semnificativ;
– Investitorii ar trebui să monitorizeze evenimentele din principalele țări de pe piața mondială a zahărului, cum ar fi crizele guvernamentale, perioadele inflaționiste, conflictele diplomatice sau armate; acestea pot afecta prețurile la nivel global; de asemenea, e important de urmărit prognozele și schimbările climatice din aceste regiuni; prețul zahărului răspunde foarte fidel la evoluția inflației, spre deosebire de oricare alte produse agricole la care prețul poate să varieze invers; prețul zahărului merge întotdeauna în sus la creșterea inflației.
ISO ESTIMEAZĂ O PRODUCTIE RECORD DE ZAHĂR ÎN 2015
Potrivit datelor Organizației Internaționale a Zahărului (ISO), pcitate de Bloomberg, în exercițiul care se va încheia la 30 septembrie 2015, producția mondială de zahăr va depăși cererea cu 620.000 de tone, ceea ce înseamnă că stocurile mondiale vor atinge nivelul record de 78,89 mil. de tone, adică o cantitate suficientă pentru a acoperi necesitățile celor mai mari șapte state consumatoare. India, un mare producător mondial de zahăr, va avea în acest an cea mai mare recoltă din ultimii trei ani – 26 mil. tone.
Creșterea producției semnalează că prețurile mondiale la zahăr, care s-au redus cu 51% în ultimii trei ani, vor scădea în continuare. Recent, prețul zahărului a scăzut până la 12,7 cenți per livră, cel mai scăzut nivel înregistrat după luna martie 2009, evoluând în tandem cu realul brazilian, care a atins și el cea mai scăzută valoare din ultimii 12 ani în raport cu dolarul american, ceea ce face exporturile mai atractive pentru fermierii brazilieni.
