Constantin Ioniță a pus bazele unei afaceri complexe, care se vrea rotundă: producerea de legume și de cereale, sector zootehnic, procesare și desfacere. În august 2015 va încheia cei trei ani de conversie și de aici înainte fermierul se așteaptă și la profit.
Pepenii au fost prima dragoste
De mic copil, Constantin Ioniță mergea cu tatăl său, pe ghidonul bicicletei, la bostănărie. A învățat agricultura din mers, ca pe o joacă mai serioasă. Poate de aceea, imediat după absolvirea facultății, în 1991, nu a căutat un job în sectorul agricol, care dădea deja semne că se prăbușește. A ales să cultive pepeni, desigur că la o scară mai mare decât până atunci. Se câștiga destul de bine. Intermediarii încă nu acaparaseră toate piețele și nici importurile nu intrau așa de-a valma în țară ca acum. În paralel a lucrat și restul de pământ primit înapoi după 1990 de către părinții săi. Mergea din ce în ce mai bine. Doar era de meserie. Totuși, în 1997, după o deziluzie oferită de sfânta noastră economie originală, a plecat în Grecia la muncă. Cu speranța că va câștiga bani ca să înceapă o altă afacere. Acolo a lucrat tot în agricultură, mai ales în legumicultura în spații protejate, aproape un an de zile. La un moment dat i-a venit și soția alături. A prins iarna în Creta. {i acum are inima acolo și visează că într-o zi își va face o casă „unde greierii cântă și iarna, desigur că grecește, în ritm de sirtaki”, spune fermierul cu umor, răsucind frumos, ca pe ceva special, amintirea din inimă. Dar, până la urmă, acest episod l-a determinat să se apuce cu mai mult sârg de agricultură în țară, la Valea Măcrișului. La urma urmei, nicăieri nu e ca acasă.
Întors în țară, a reluat munca la pepeni. A început să cultive și conopidă. {i alte legume, bineînțeles. Alături de familie totul pare mai ușor. Are două fete. Cea mare, de 23 de ani, a absolvit psihologia iar acum urmează un master și apoi un doctorat în Anglia, de unde nu are de gând să mai revină în România decât în vizită. Cea mică are 13 ani și, cine știe, poate va alege să se implice în afacere. Soția se ocupă de evidența firmei și întocmește tot felul de registre și hârtii necesare pentru bunul mers al afacerii.
Din 2001 a început să vândă pesticide
Constantin Ioniță a lucrat timp de 11 ani și pentru Agroplant București. Activitatea lui a mers din ce în ce mai bine. La un moment dat a început să ia în arendă terenuri de la cei care nu le mai lucrau. Apoi și-a luat utilaje, second-hand, și, dacă tot e agronom, a început să pună în practică ceea ce știa. Plus că inputurile le achiziționa la prețurile cele mai bune. Încetul cu încetul a ajuns să lucreze peste 200 hectare de teren. Din 2009 a preluat contractul de concesiune (împreună cu un amic care s-a retras din afacere destul de repede) la ferma unde acum face conversia pentru 16 din cele 27 de hectare pretabile pentru legumicultură. „Era doar o baracă și un puț de apă. A trebuit să achit datoriile pe care le-am preluat odată cu activele. Era vorba de peste 300 de milioane lei vechi. Bani, nu glumă. Am investit în fiecare an veniturile dar m-am și împrumutat pe la bănci. Acum toate cele 27 ha de grădină sunt irigabile”, ne spune întreprinzătorul agricol. A mai forat două puțuri și a organizat peste 10.000 mp de solarii – 24 solarii de 420 mp fiecare – și sera mare în care obține răsadurile, în care anul acesta va cultiva în principal roșii.
Contract cu Mega Image pentru vânzarea roșiilor
La specia tomate va cultiva doi hibrizi pretabili pentru comercializarea prin Mega Image, și anume: Panekra F1 de la Syngenta și Optima F1 de la Seminis. Ambii hibrizi au fructe mari, de circa 250 g, și gustoase, uniforme, de culoare roșu intens. Semințele pentru răsaduri sunt certificate ecologic.
Răsadurile, peste 20.000 de bucăți, le-au sădit în sera din fermă. Au plantat în alveole cu 70 de locuri, dar de anul viitor le vor folosi pe cele de 50 de locuri, care dau rezultate mult mai bune, spune Marius Andrei Bordei – inginerul șef de fermă. Substratul este adus din Franța, este vorba de Orgasil, o turbă complet sterilă. Solul din solarii l-a fertilizat cu ZeoSol (un îngrășământ natural) iar de anul viitor vor folosi și gunoiul de grajd compostat, provenit din sectorul zootehnic al fermei.
Pentru combaterea dăunătorilor va folosi un sistem cu insecte și benzi adezive, de la Koppert, recomandat de cei de la Seminis.
Pe terenul care nu este în conversie au în plan să cultive o jumătate de hectar cu roșii, dar și 5 ha cu ardei capia, precum și morcovi, ceapă, un pic de varză și conopidă. Să fie cât mai variată structura de culturi.
Pentru ca ferma de legume bio să fie administrată bine, a angajat un tânăr inginer horticultor cu experiență în legumicultura bio, un bucureștean cu o experiență de 10 ani în sistemul asigurărilor în agricultură. Bordei Marius Andrei are bunici în zonă, la Ciochina, și vacanțele petrecute la ei l-au apropiat de pământ. El știe că „este mult de muncă în agricultură, dar această activitate îi conferă o liniște sufletească cum nu i-a oferit nici un alt job”. Tânărul horticultor, în vârstă de 36 de ani, are suflet pentru agricultură. „Aici ești tu cu tine însuți și se vede priceperea, dacă o ai sau nu, mult mai repede decât în alte ramuri de activitate”, mai aduce un argument în favoarea domeniului ales. „Angajarea lui Marius aici a fost o întâmplare fericită pentru amândoi”, recunoaște Constantin Ioniță.
Un sector zootehnic, procesarea și desfacerea prin magazine proprii
Iată că viziunea integratoare a fermierului ialomițean este una generoasă. Pentru realizarea ei pune cărămidă peste cărămidă. Are deja 30 de vaci și 200 de capre Saanen – rasă de lapte originară din Franța, pentru care cultivă lucernă, atât în sistem convențional, cât și bio, pe 11 ha. Cinci hectare sunt semănate cu lucernă certificată ecologic cu sămânță adusă din Austria. Chiar în ziua în care am vizitat ferma de legume bio SC Prod A & M, un tractor T8 de la New Holland împreună cu un combinator Vibrostar de la Einbock pregăteau patul germinativ pentru semănatul lucernei bio. Semănătoarea trebuia să vină din clipă în clipă de la ferma soției primarului.
De anul viitor, Constantin Ioniță va deveni acționar, împreună cu doi prieteni dâmbovițeni, fiecare cu 33,33%, la o fermă de 1.800 ha, fermă care deține și 100 ha certificate ecologic pentru cereale. Pentru a folosi cerealele bio cât mai bine, vor face o investiție într-o fermă bio de găini ouătoare.
Tot de anul viitor va deschide un magazin propriu în București, care să fie și depozit pentru magazinul on-line, prin care să comercializeze produsele obținute în fermă. Constantin Ioniță vede în perspectivă afacerea. Magazinul, în viitor magazinele, va fi dotat cu plasme pe care vor rula imagini live din fermă. Va organiza și vizite pentru clienții care doresc să vadă cu ochii lor cum se lucrează în sistem bio. Tot în magazin va avea un dozator pentru laptele de capră. Brânza procesată în fermă va fi comercializată tot aici. La fel și o parte din viitoarea producție de ouă.
Se gândește și la export, dar abia după ce va extinde suprafața protejată. O altă parte a afacerii, în care crede foarte mult, va fi procesarea legumelor, cele care nu se încadrează în calitatea și dimensiunile necesare comercializării, în produse precum pastă de roșii, pastă de ardei și murături. „Toate ca la mama acasă”, spune fermierul.
Paza este însă cea mai importantă etapă tehnologică
În anii trecuți, procentul de furturi și de stricăciuni cauzate de hoți a ajuns și la 30% din producție. Fermierul are în plan un contract cu o firmă de pază, închiderea întregului perimetru, monitorizarea video și aducerea de câini de pază din rasa Ciobănesc Caucazian.
Constantin Ioniță este membru în Asociația Română pentru o Agricultură Durabilă, asociație condusă de inginerul Ioan Toncea care este și șeful Centrului de Cercetare, Inovare și Transfer Tehnologic pentru Agricultură Ecologică – INCDA Fundulea.
Închei cu o concluzie: dacă privim pesticidele ca pe ceva eminamente dăunător, atunci înființarea unei ferme bio din banii obținuți din vânzarea de pesticide ar putea fi dovada că uneori tot răul duce spre bine.
