O anumită categorie de fermieri se află cel mai des în eșantioanele de control. De ce se întâmplă acest lucru?

Alegerea fermierilor pentru controlul clasic, în teren etc. și a zonelor pentru controlul prin teledetecție este făcută de o comisie de eșantionare formată la nivel central. Potrivit APIA, agricultorii români care explotează suprafețe mari, încasează subvenții substanțiale sau care au accesat mai multe scheme de sprijin pot să fie selectați ani la rând, consecutiv, în eșantioanele de control. Se întâmplă asta pentru că procentul de 75% din criteriul de eșantionare este reprezentat de factorii de risc: suprafețe întinse, sume mari de încasat, mai multe scheme de sprijin, parcele dispersate în mai multe unități administrativ teritoriale etc..

Ce spun ministrul Agriculturii și șeful APIA?

Același lucru îl spune și ministrul Agriculturii: „Într-o analiză de risc, sigur că sunt luate în considerare sumele cele mai mari și cui le acorzi. (…) În analiza de risc se regăsește, logic, fermierul care ar urma să primească sume mai mari. Pentru că acolo există riscul”, a spus Achim Irimescu la „Viața Satului” – TVR.

„Un fermier român poate să fie controlat de mai multe ori, pe eșantionul clasic, pe supracontrol sau pe GAEC 4 (…) și nu trebuie să se considere că ar avea cineva ceva cu el”, este de acord și șeful APIA, Ioan Merca.

Până în luna ianuarie, APIA ar fi finalizat controlul clasic, măsurarea parcelelor cu GPS, verificările în teren, controalele pe ecocondiționalitate și ar mai fi de încheiat controlul prin teledetecție.

Articol publicat in revista Ferma nr. 1 (162) – 1-31 ianuarie 2016