Pe principiul „poluatorul plătește”, producătorii români din industria alimentară care realizează conserve de legume-fructe, sucuri, vin, miere de albine, bere, apă minerală, pește etc., sunt obligați să recicleze 60% din ambalajele pe care le pun pe piață. Teoretic, aceștia au la dispoziție două metode: să încheie un contract cu o Organizație de Transfer de Responsabilitate (OTR) licențiată de Ministerul Mediului, care să recicleze deșeurile de ambalaje sau să achite 2 lei/kg de deșeu pentru 60% din totalul ambalajelor pe care le folosesc la vânzare.
Până acum câteva luni, producătorii au avut contracte cu una dintre cele 10 OTR-uri licențiate, cărora le plăteau un preț mediu de 0,65 lei/kg de ambalaj pus pe piață. OTR-urile preluau astfel responsabilitatea de a recicla și de a valorifica ambalajele în locul producătorilor. Numai că, în urma unor controale, Admninistrația Fondului pentru Mediu a amendat șase din cele 10 OTR-uri, care s-a dovedit că au reciclat doar „pe hârtie”. O fraudă de 54 milioane de euro, anchetată de autorități.
În situația creată, mai mulți producători au de achitat taxa de 2 lei/kg pe lunile noiembrie și decembrie 2015. Deși aveau contracte cu OTR-uri, cărora le-au plătit, acestea nu și-au făcut treaba. Mai mult, din 2016, majoritatea operatorilor din industria alimentară vor trebui să plătească taxa de nereciclare de 2.000 lei/tonă.
În cazul nerespectării obligațiilor de mediu, România ar suporta penalități europene ce ajung și la 200.000 euro/zi.
„În 2016, nu există nici un contract încheiat cu vreo organizație pentru reciclarea ambalajelor și cred că se dorește, mascat, mărirea taxei de la 65 de bani la 2 lei/kg pentru că este un buget frumos, de circa 230 de milioane de euro pe an”, acuză Sorin Minea, președintele Romalimenta, citat de Agerpres.
Prețuri mai mari – importuri – faliment
Obligativitatea de a plăti taxa de amabalaj la valoarea de 2 lei/kg ar duce la creșterea prețurilor alimentelor cu cca. 30%, la închiderea mai multor fabrici și la concedierea câtorva zeci de mii de angajați din sector, au avertizat patronatele din industria alimentară.
„Repoziționarea prețurilor produselor noastre nu este o opțiune, în condițiile în care 50% din piață este acoperită de importuri din țări în care această taxă, ce seamănă mai mult a amendă, nu există sau este de 7-8 ori mai mică”, susține, însă, Emil Dumitru, președintele Federației Pro Agro.
Sorin Minea, de la Romalimenta, afirmă că în Bulgaria, această taxă este de 30 euro/tona de deșeuri din ambalaje, în timp ce producătorii germani plătesc 270 euro/tonă. La 2 lei/kg, producătorii români ar plăti cca. 500 euro/tonă, cea mai mare valoare de pe piața europeană.
Sectorul de conserve, cel mai afectat
„Cu plata de 2 lei pe kilogramul de ambalaj, ajungem la 1,1 – 1,2 lei borcanul, ceea ce înseamnă peste 60% din structura de cost. Fabricile de conserve din patronatul nostru pun pe piață aproximativ 40.000 de tone de sticlă pe an, la care se adaugă încă aproape 10.000 de tone prin borcanele goale care se vând în supermarketuri, adică aproximativ 50.000 de tone de sticlă”, a explicat Aurel Tănase, președintele patronatului Romconserv, citat de Agerpres.
Potrivit acestuia, România poate procesa 300.000 tone de materie primă în industria conservelor de legume și fructe, însă deocamdată prelucrează doar 30%. Cu noua taxă, mare parte din fabrici ar da faliment. „O fabrică ce are o cotă de 26% pe piață conservelor de legume și fructe, trebuie să plătească acum 1,2 milioane de lei pe lună, adică mai mult decât tot profitul anual”, a exemplificat președintele Romconserv.
Fermierii români nu vor mai avea unde să-și dea laptele
„Problema e că toate aceste costuri nebugetate le vom împinge către furnizor – fermierul – sau către consumatori. Către consumatori s-ar putea să se opună supermarketurile, care vor prefera să aducă produse din import, iar fermierii români vor da faliment, în condițiile în care nu vor mai avea unde să-și dea laptele”, a avertizat, la rândul său, Dorin Cojocaru, președintele Asociației Patronale Române din Industria Laptelui (APRIL). „Piața laptelui din România a început să decadă încă de la începutul embargoului pe piața rusă. (…) O parte din fabrici s-au închis, iar din cele 400 de fabrici de lapte de procesare cu putere pe comerțul intracomunitar, mai avem în jur de 130 funcționale”, a explicat Cojocaru, citat de Agerpres.
Aurel Popescu, președintele Rompan susține că „în industria panificației, influența acestei legi este mai mică, dar în condițiile în care noi ne luptăm să câștigăm 5 bani la prețul unei pâini, iar ei acum iau 10 bani în plus pentru ambalaj, este clar că vor fi câteva fabrici, din păcate cu capital românesc, care nu vor rezista”.
Ce spune ministrul Agriculturii?
Ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, este la curent cu problema, chiar dacă rezolvarea nu depinde de MADR. După o întâlnire cu producătorii din industria alimentară, Irimescu a declarat că aceștia au cerut amânarea cu o lună sau două a termenului de plată a obligațiilor din 2015, precum și reducerea taxei sub 1 leu/kg.
Ultimatum de două săptămâni
Pe 8 februarie 2016, reprezentanții Pro Agro, Agrostar și Romalimenta s-au întâlnit cu viceprim-miniștii Costin Borc și Vasile Dîncu și cu miniștrii Cristiana Pașca Palmer (Mediu), Anca Dragu (Finanțe) și Achim Irimescu (Agricultură), care și-au asumat un termen de două săptămâni pentru modificarea legislației deșeurilor de ambalaje.
Mai exact, s-a decis constituirea unui grup de lucru care va elaborara un proiect legislativ aplicabil în 2016 și instituirea unei ecotaxe, diferită în funcție de materialul ambalajului. Un al doilea grup de lucru va rezolva problema obligațiilor de plată aferente anului 2015, mutate de la OTR-uri în sarcina procesatorilor.
Federația Pro Agro, inițiatorul protestului programat pe 9 februarie, a anunțat însă că dacă reprezentanții Guvernului nu se vor ține de cuvânt, vor organiza un protest mult mai mare.
Articol publicat in revista Ferma nr.3(164) 15-29 februarie 2016
