Aceștia s-au întâlnit pe 21 martie 2016 la sediul Pro Agro, ca să dicute problemele din sector.
50 de bani în plus pe litrul de lapte, ca să salvăm fermele românești!
Un ajutor de stat de 50 de bani pe litrul de lapte, atât cât primesc producătorii din Ungaria, de exemplu, au cerut și fermierii români pentru salvarea fermelor de vaci de lapte.
„Acest ajutor ar putea să țină fermele pe linia de plutire. Cei 50 de bani să se adauge la prețul cu care fermierul român își vinde laptele. Dacă nu suntem sprijiniți repede și substanțial în următoarea perioadă, românii vor consuma lapte din altă parte, dar nu din România”, a spus Nicușor Șerban, președintele Asociației Holstein RO.
„Prețul laptelui la poarta fermei a scăzut cu 40% în ultima perioadă, dar pe rafturile magazinelor prețul este același, 4 lei/litrul de lapte, dacă nu cumva chiar mai mare. În lanțul fermier, procesator, retailer, fermierul român este cel care pierde! Procesatorul pune adaos, retailerul pune adaos. Fermierul încasează un preț mic și abia mai poate supraviețui. Cineva câștigă nesimțit de mult și trebuie să o spunem românește și apăsat”, afirmă Claudiu Frânc, președintele Federației Crescătorilor de Bovine din România (FCBR). Frânc mai spune că nici unul dintre retaileri nu menține în România profitul, toți îl exportă.
Acesta subliniază că ajutorul suplimentar pe care l-au cerut statului este doar temporar. Știe însă că bugetul național nu are acești bani acum, dar ar vrea ca Ministerul Agriculturii să înceapă să lucreze deja la modul în care poate susține fermierii, chiar dacă sprijinul va fi plătit mai târziu, după rectificarea bugetară. Oricum, notificarea și aprobarea unui ajutor de stat la Comisia Europeană durează trei luni, mai spune președintele FCBR.
Avem nevoie de promovare și de investiții!
Producătorii din sectorul lapte mai solicită promovarea consumului de lactate românești, prin campanii de publicitate naționale, atât în media cât și în magazine și hipermarket-uri, precum și aplicarea Legii 297/2013, pentru a întări puterea de negociere a producătorilor de lapte.
Fermierii propun, de asemenea, formarea unui grup de acțiune din care să facă parte crescători de bovine, reprezentanți ai MADR, ANSVSA, precum și MAE, care împreună să identifice cumpărătorii din diferite țări și să comunice eficient între autoritățile sanitar veterinare din aceste țări și ANSVSA, în vederea stabilirii condițiilor de export/import.
Pentru eficientizarea activității fermierilor, membrii Pro Agro propun investiții în genetică, prin programe anuale de achiziție de animale de rasă cu origine cunoscută, precum și investiții în tehnologie, prin programe anuale de achiziție de echipamente de fermă. Aceștia mai recomandă transferul forței de muncă de la generația îmbătrânită la cea tânără, prin programe de finanțare, școlarizare, educare.
Propunerile Pro Agro au fost discutate și agreate de toți reprezentanții organizațiilor din sector care au fost la întâlnire: Emil Dumitru – președinte Pro Agro, Nicușor Șerban – președinte Holstein RO, Zoltan Haller – vicepreședinte Asociația Bălțată Simmental, Claudiu Frânc – președinte FCBR, Cristian Lungu – președinte Asociația Fermierilor Utilizatori de Automate de Lapte Crud din România, Emil Găină – vicepreședinte Asociația Generală a Crescătorilor de Taurine din România.
ANSVSA controlează producătorii și procesatorii de lapte
Până pe 6 aprilie 2016, inspectorii veterinari și cei de sănătate publică (DSVSA-DSP) vor controla ferme de vaci de lapte, centre de colectare și unități de procesare a laptelui crud și lactatelor, anunță ANSVSA.
„O atenție deosebită va fi acordată respectării condițiilor de igienă și a lanțului frigorific pe durata transportului, a depozitării laptelui și a produselor lactate distribuite prin programul Laptele și cornul. Vor fi efectuate controale oficiale la depozitele independente care asigură depozitarea produselor lactate, precum și la operatorii care dețin mijloace de transport și asigură distribuția laptelui și a produselor lactate distribuite în cadrul acestui program”, precizează ANSVSA.
Contoralele vin după ce zeci de copii din mai multe județe au suferit toxiinfecții alimentare în ultimele săptămâni, după ce au băut lapte distribuit în școli de diverși producători. „La Laptele și cornul se face controlul la fabricație, acolo unde se pasteurizează laptele, la ambalare și pe toată rețeaua de depozitare. Depozitarea este de scurtă durată. Probleme apar acolo unde sunt intermediarii. Din controalele pe care le-am efectuat (…), zicem noi că din cauza unei manipulări proaste și a unei depozitări defectuoase pot să apară unele probleme la acest lapte”, a declarat, recent, președintele ANSVSA, Andrei Butaru, citat de Agerpres.
Cu ce act demonstrați că ați livrat lapte?
Crescătorii de vaci au nevoie de o dovadă că au livrat laptele ca să încaseze de la APIA ajutorul de criză de la UE. Cu ce document fiscal vor dovedi fermierii persoane fizice vânzarea laptelui?
Fermierii pot să atașeze cererii un borderou de achiziții de la fabrica/procesatorul unde au livrat laptele sau o factură fiscală/chitanță prin care fabrica le-a plătit marfa, spun surse APIA.
Sprijinul este între 240 euro și 2.900 euro/beneficiar, în funcție de cantitatea de lapte livrată în anul de cotă 2014/2015.
Termenul limită pentru depunerea cererilor și actelor doveditoare la APIA este 8 aprilie 2016.
Articol publicat in revista Ferma nr.6(167) 1 – 14 aprilie 2016
