Academia de Științe Agricole și Silvice a găzduit, în ziua de 14 aprilie a.c., simpozionul „Influența schimbărilor climatice asupra pomiculturii în zona solurilor nisipoase. Obiectivele de cercetare-dezvoltare pentru perioada 2016-2025”, organizată de CCDCPN Dăbuleni. Dezbaterea a fost moderată de Aurelia Diaconu, directorul general al unității.
Activitate tradițională și de mare importanță economică în sudul Olteniei
Bogatele resurse termice, insolația puternică și irigarea în perioadele de secetă pot influența favorabil cultura speciilor pomicole pe solurile nisipoase. Posibilitatea valorificării acestor soluri slab fertile, necesitatea aprovizionării cu fructe a zonei, cât și timpurietatea producției (cu 7-10 zile în avans față de alte zone) sunt câteva argumente pentru dezvoltarea pomiculturii în aceste zone. Pe solurile nisipoase din sudul Olteniei, speciile sâmburoase (piersic, cais, cireș, vișin) dau rezultatele cele mai bune.
Speciile pomicole cu ponderea cea mai mare luate în studiu la CCDCPN Dăbuleni au fost piersicul (29%), mărul (20%), prunul (15%), caisul (10%), cireșul (4%) și vișinul (4%). La piersic producțiile au fost cuprinse între 10,3 t/ha și 29 t/ha, cu o medie de 18,83 ± 5,5 t/ha. Cele mai bune rezultate au fost înregistrate la soiurile Redhaven, Suncrest, Loring, NJ-244, Fayette și Fillette, cu peste 20 t/ha. Producția de nectarine a variat în funcție de soiul cultivat, între 10,1 și 25,1 t/ha, cu o medie de 17 ± 5,2 t/ha. Soiurile cu peste 20 t/ha au fost Nectared 9, NJN 56 și Nectared 6. La cais, producțiile au variat între 11,6 și 28,8 t/ha, cu o medie de 23,1 ± 4,5 t/ha. S-au evidențiat soiurile Saturn, Callatis, Sirena și Comandor cu producții de peste 25 t/ha. Cele mai bune soiuri de cireș au fost Oblacinska și Cernookaia cu producții de 11 și 10,5 t/ha, față de o medie de 9 ± 1,5 t/ha. Și la vișin s-au obținut producții foarte bune, cuprinse între 17,2 și 24,4 t/ha cu o medie de 21,1 ± 2,8 t/ha. Cele mai bune rezultate s-au înregistrat la soiurile Van și Rainer (24,4 și respectiv 22,2 t/ha). Mărul și părul de vară s-au comportat bine pe solurile nisipoase. Producțiile au fost cuprinse, la mere, între 8,6 și 25,3 t/ha, cu o medie de 16,3 ± 6,1 t/ha și la pere între 11,3 și 21,5t/ha, cu o medie de15,3 ± 3,7 t/ha. Cele mai bune soiuri de mere de vară au fost Prima, Mărculești și James Grieve, cu producții de peste 20 t/ha. La păr s-au evidențiat soiurile Williams, Aromat de Bistrița și Napoca, cu producții de peste 15 t/ha.
Schimbările climatice au efecte tot mai evidente
După 2008, la CCDCPN Dăbuleni s-au înființat noi colecții de soiuri de piersic, cais, cireș, vișin și prun, s-au inițiat cercetări privind comportarea piersicului și caisului altoit pe diferiți portaltoi, s-au amplasat experiențe noi cu referire la fertilizare, desimi de plantare, fertirigare. Cu toate că tehnologia aplicată a fost cea recomandată de CCDCPN, verificată cu rezultate bune pe cele 20,7 mii ha, datorită condițiilor climatice din perioada 2008-2016, rezultatele obținute la unele specii nu au fost pe măsura așteptărilor.
Temperatura medie anuală a crescut la 12,1oC, cu 0,8oC mai mult decât multianuala. Temperatura medie a lunilor octombrie-decembrie a crescut cu 0,6oC. Dacă până în 1995 frecvența anilor cu risc de îngheț era la 7-10 ani, din 2012 în fiecare iarnă au fost înregistrate temperaturi sub -20oC, sub pragul de îngheț al piersicului și caisului.
S-a constatat și o desprimăvărare mai timpurie, cu brume sau precipitații în perioada înfloritului. Temperatura maximă absolută a crescut și ea. În luna iunie din 2007 s-au înregistrat 43,5oC. În același timp, temperatura minimă absolută prezintă o tendință semnificativă de scădere. Într-o oarecare măsură, a crescut suma precipitațiilor anuale, de la 555 la 576,3 mm. Toate aceste schimbări climatice au făcut ca pomii fructiferi să intre nepregătiți pentru a suporta temperaturile sub pragul de îngheț care apar cu o frecvență mai mare. Prin creșterea temperaturii medii a aerului în lunile noiembrie și decembrie, perioadă în care speciile pomicole ar trebui să se pregătească pentru perioada de iernare, ele își continuă procesele vegetative. Apariția bruscă a unor temperaturi minime absolute sub pragul de îngheț a afectat în mod determinant nu numai mugurii vegetativi și floriferi, dar și lemnul anual și multianual.
Eficiența tăierilor de regenerare
Soiurile de piersic Redhaven și Southland au rezistat cel mai bine la înghețul din 2012, cu un procent de degerare de 60%. La nectarine s-au remarcat, din acest punct de vedere, soiurile Cora, Romamer și Delta (degerare 50-60%), iar la piersicul cu fructul plat, soiul Filip (50%). Experimental au fost încercate diverse variante de tăiere de regenerare, observându-se că a pornit câte un lăstar din mugurii dorminzi care a fost susținut de vechiul trunchi.
Eficiența tăierilor de regenerare în plantațiile pomicole afectate de ger prezintă avantaje și dezavantaje. Avantajul este că se obține un nou pom în anul al doilea și chiar cu fructe, eliminându-se cheltuiala cu înființarea plantației, care ar intra pe rod la 3-4 ani de la plantare. Dezavantajul este că pomii refăcuți prin tăiere trebuie neapărat susținuți de un tutore, deoarece la ploi și vânturi puternice, sub greutatea fructelor, aceștia se pot dezbina.
Prezentarea făcută de Aurelia Diaconu a trezit un interes masiv în rândul celor 60 de participanți. Nu au lipsit nici diverse observații și completări. S-a insistat pe lărgirea sortimentului, pe încercarea unor creații românești din domeniul pomiculturii, pe măsuri mai deosebite de protecție față de temperaturile scăzute, cum ar fi lămpile cu petrol, dar și altele, plase antigrindină, perdele de protecție și sisteme de irigare.
Studiul răspunsului plantelor la schimbările climatice caracterizează astăzi întreaga cercetare agricolă, indiferent tipurile de sol. Poate totuși solurile nisipoase trezesc un interes mai deosebit. Din păcate, lipsa de interes a factorilor de decizie, probabil și de înțelegere, a celor din MADR, MEC; MF referitor la importanța unor astfel de cercetări, dar mai ales de costurile acestora, ne va costa în viitor cu mult mai mult!
REZULTATE OBȚINUTE ÎN URMA AMELIORĂRII SOIURILOR
Cercetările cu privire la cultura căpșunului au fost reluate în 2010, fiind studiate soiuri noi, Clery și Joly, cultivate pe mulci de polietilenă și irigate prin picurare. Dacă în 1984 prima recoltare a fost efectuată pe data de 27 mai, iar durata recoltării a fost de 41 de zile, în 2013 prima recoltare a fost efectuată pe 14 mai, iar durata recoltării a fost de doar 24 de zile. De asemenea, producția de fructe (în medie 18,2 t/ha) a fost aproape dublă față de 1984.
Prin precocitate și productivitate, la coacăzul roșu s-a remarcat soiul Jonkheer van Tets (7,4 t/ha). Producțiile înregistrate la soiurile de coacăz negru testate nu s-au diferențiat semnificativ, variind între 1,5 și 1,8 t/ha. Soiurile Tinker și Bogatâr au dat cele mai mari producții (1,8 și respectiv 1,7 t/ha).
La mur, s-au evidențiat soiurile Thornfree (10,9 t/ha) și Smoothstem (7,1 t/ha). De asemenea, în condiții de irigare, pe solurile nisipoase s-a scos în evidență favorabilitatea condițiilor pedoclimatice specifice zonei pentru cultura zmeurului. Soiurile The Latham, Scopsca Alena și Rubin au dat producții de 8,9-9,2 t/ha. În ceea ce privește fertilizarea, la soiul de mur Thornfree, cele mai bune rezultate s-au înregistrat la varianta N 120•P2O5 120•K20 160 kg/ha, cu o producție de 9,1 t/ha.
Cătina se adaptează bine la condiții termice și hidrice diferite, suportând de la excesul temporar de apă până la seceta și arșița din timpul verii.
Articol publicat in revista Ferma nr.9(170) 15 – 31 mai 2016
