Când întâlnești un mic fermier fericit că a obținut câștig la piață, parcă te molipsești și tu de fericirea lui. Vânzare bună nu înseamnă numai un buzunar doldora de bani, ci înseamnă ceva mai mult: încrederea clientului în produsele tale, încredere clădită cinstit. După această încredere aleargă și baciul care a preparat telemeaua și brânza de burduf, aleargă și oenologul care a făcut vinul, și apicultorul care a recoltat mierea. Asta face diferența între producătorul autentic, cel care își respectă clientul, și impostorul agricol, cel care nu vede în munca lui decât câștigul cu orice preț, înșelând încrederea clientului. Din fericire, ulciorul nu merge de multe ori la apă și impostura iese la iveală.
Coșul cu legume
Grijulie să aibă nu numai legume fericite, ci și clienți fericiți, Mihaela Buligoanea a adus la Târgul de Produse Bio, organizat luna trecută în curtea Casei Universitarilor, peste 20 de coșuri cu legume de sezon, la un preț promoțional, ofertă pe care a promovat-o în prealabil pe facebook. Ce a conținut coșul transportat de la ferma bio din Tărtășești? Iată lista fericirii: spanac, ceapă verde, usturoi verde, ridiche de lună, măcriș, pătrunjel, mărar, cartofi, lucernă, păpădie, salată creață, mangold. Alături, au fost expuse pe tarabă buchete condimentare: salvie, izmă, tarhon și roiniță. În plus: caserole cu căpșuni și legături de rădăcinoase trufanda. Clienții permanenți, informați pe facebook, au venit direct la țintă, dar au ajuns la stand și cumpărători care au aflat pentru prima oară de brandul ”Legume fericite”. Care a fost totuși secretul unei zile reușite din punct de vedere financiar? ”Taxa de participare a fost rezonabilă spre deosebire de alte târguri”, îmi răspunde Mihaela Buligoanea.
Legumele și internetul
Mihaela Buligoanea își promovează legumele în mediul virtual. Are un site și un cont pe facebook. Anunță evenimentele la care urmează să participe, pune poze și informații despre ferma din Tărtășești. O avantajează și faptul că a lucrat într-o multinațională, unde calculatorul este indispensabil. E importantă promovarea produselor agricole? Da, este vitală pentru un fermier orientat către piață. Observația mea este că, deocamdată, cei mai mulți fermieri nu investesc și în acest domeniu. UE alocă fonduri în cadrul PNDR pentru promovarea produselor agricole. Până să obțină bani europeni pentru promovare, unii fermieri interesați de lanțul scurt au investit banii lor pentru promovare. Au site-uri unde își informează clienții la zi despre oferta agricolă și despre târgurile unde pot fi găsiți. Informațiile furnizate pe site de către Mihaela Buligoanea i-au ghidat pe clienți până la taraba de la târgul din centrul Bucureștiului.
TAXA MICĂ FACE CÂȘTIGUL MARE
Iată cât de mult contează valoarea acestei taxe pentru un mic fermier venit în oraș să-și vândă recolta! Unii se tot vaită de taxele puse de hypermarketuri, dar se fac că nu observă taxele cerute în târgurile și piețele noastre de conaționali, nu de străini. Păi dacă suntem patrioți, de ce organizatorii târgurilor și, mai ales, administratorii piețelor nu cer taxe mici producătorilor români? Târgurile se țin în spațiul public, iar piețele agroalimentare sunt construite din bani publici. Nu sunt credibili politicienii care atacă hypermarketurile pentru taxele percepute, dar se prefac că nu știu nimic despre sistemul de taxare din piețele agroalimentare, unități românești, neaoșe. Acolo nu mai dictează străinii, dar se pare că și românașilor noștri de prin administrații le plac foarte mult banii, banii mulți, în timp ce producătorul, micul productor agricol, nu mai știe cum să scoată o brumă de câștig. El trebuie să vândă destule legături de mărar și de ceapă ca să scotă banii pentru achitarea taxei.
Articol publicat in revista Ferma nr.10(171) 1 – 15 iunie 2016
