Rezistând ispitei de a degusta comorile lichide aduse din cramele patriei, am ales ca mai întâi să abordez jurnalistic câțiva participanți.
Experimente vitivinicole la Drăgășani
Raluca Bauer reprezintă o cramă nouă în peisajul vitivinicol al podgoriei Drăgășani. Este soția oenologului german Oliver Bauer. Amândoi au activat în cadrul Domeniului Viticol Știrbey, dar din 2012 și-au înființat propria cramă. ”A fost o operațiune de «spin off» (derivată – n.r.)”, îmi explică zâmbind. Cu fonduri proprii, soții Bauer au cumpărat două hectare de vie și au mai arendat încă trei hectare. Pe această suprafață cultivă atât soiuri vechi, specifice podgoriei Drăgășani, cum ar fi Crâmpoșia și Negru de Drăgășani, cât și soiuri clasice: Sauvignon Blanc și Merlot. Pe lângă acestea, mai cultivă și un soi originar din regiunea Bordeaux, și anume Petit Verdot, un soi roșu folosit în procent de numai 3% în cupaj cu Cabernet Sauvignon și Merlot.
Soții Bauer și-au propus să fie creativi pe mica lor proprietate, să experimenteze noi soluții de vinificare. Astfel, sunt singurii care produc Crâmpoșie demidulce, acesta fiind cunoscut îndeobște ca un soi sec. Vinul alb este obținut după metoda proprie celui roșu, adică boabele sunt ținute timp îndelungat în contact cu coaja, rezultând așa numitul ”orange wine”. Soții Bauer se dovedesc novatori și în ceea ce privește utilizarea butoaielor, preferând butoaie de 300 sau de 400 l. Cuvele sunt tot din lemn și au o capacitate de 1500 l, optime pentru învechire, fiindcă vinul stă mai puțin în contact cu lemnul. Producția este îmbuteliată, obținându-se în jur de 25.000 de sticle pe an, livrate în rețeaua HoReCa și în magazine specializate.
Una dintre temele Salonului de vinuri a fost ”turismul viticol”. Ajung turiștii la Drăgășani? Crama Bauer are spațiu pentru degustări, dar nu dispune de camere de cazare. Aproape jumătate din clienți sunt sosiți din străinătate. Podgoria Drăgășani a beneficiat de un program de promovare derulat cu fonduri europene prin programul Regio. Au fost editate pliante și imprimate DVD-uri oferite la târgurile de turism.
Vinuri din Banat ajunse la Chicago
L-am invitat în balconul hotelului, fiindcă salonul deja se aglomerase, pe Marco Feltrin, un tânăr italian care lucrează pentru Crama Petro Vaselo, situată în satul cu același nume, sat aflat în componența celebrei localități viticole Recaș. Crama se află în proprietatea familiei DalTino, antreprenori proveniți din zona orașului Treviso. Italienii au cumpărat teren începând cu anul 2002 până în 2005, strângând în jur de 172 ha, din care 42 ha sunt cultivate cu viță de vie. Plantarea a fost definitivată în 2009, fiind utilizate în mare parte fonduri proprii. Soiurile cultivate: Chardonnay, Cabernet Sauvignon, Pinot Noir, Fetească Neagră. Vinurile sunt livrate în rețeaua HoReCa, începând cu anul 2012. Marco îmi spune că ”vânzările sunt în creștere, fiindcă românii și-au schimbat opțiunile, vor să bea vinuri bune”. De fapt, 80% din clientelă este din România. Vinurile din Petro Vaselo ajung însă și în Germania și în Danemarca, dar și în Italia, Marea Britanie și, din acest an, în USA, la Chicago. Viticultorii merg la târguri europene, cum ar fi ProWine, din Germania, sau la LondraWineFair. Anul acesta nu s-au mai dus la Londra, fiindcă au deja distribuitori acolo.
De anul acesta, toată suprafața viticolă a cramei din Petro Vaselo este certificată ecologic. ”Noi am început certificarea încă din 2012, dar organismul de certificare și-a pierdut licența, noi nu am fost anunțați și așa am pierdut un an. Apoi am contractat firma EcoInspect de la Cluj-Napoca și după trei ani am reușit să ne certificăm ecologic”, povestește Marco.
Turism viticol la Petro Vaselo? ”Organizăm degustări, dar și petreceri cu meniuri adecvate pentru grupuri de 20-30 de persoane, de regulă angajați ai unor firme din Timișoara. Suntem vizitați însă și de turiști români și străini aduși de o firmă de profil din București. Sigur, nu poți face bugetul firmei pe baza încasărilor de la turiști. Importanța turismului viticol constă în reclama pe care o face cramei. Turistul este un promoter al vinurilor noastre”, este convins Marco.
Vinuri frizante
Crama Carastelec, din Sălaj, e o apariție nouă în peisajul vitivinicol din România. Investitorii sunt din Ungaria, unde mai dețin alte două crame, una specializată în vinuri dulci, alta în producția de vinuri roșii. Reprezentantul Cramei Carastelec este Daniel Manea. Acesta mă asigură că ”investiția a pornit de la zero, nu exista măcar un hectar cultivat cu vie acolo”. Viticultorii din Ungaria au cumpărat 22,4 ha de teren și l-au cultivat cu Fetească Regală, Chardonnay, Pinot Noir și Rhein Reisling. În 2013 au obținut prima recoltă. Crama produce anual câteva zeci de mii de sticle. ”Le livrăm în rețeaua HoReCa, în București, Constanța, Pitești, Brașov, Cluj-Napoca. Participăm și la târguri. Cel mai bine vindem vinurile frizante, obținute cu ajutorul CO2 produs în procesul de fermentație. La Crama Carastelec lucrează cel mai tânăr oenolog din țară, Bereczki Csaba”, completează Daniel.
De la politică, la viticultură
Mă mut la alt stand, cel al Cramei Avincis, din podgoria Drăgășani. Primul an de producție a fost 2011, iar intrarea pe piață a avut loc în 2012. Avincis este proprietatea familiei Stoica. Cristina Stoica este moștenitoarea unui domeniu viticol care a aparținut odinioară familiei Râmniceanu. Valeriu Stoica este cunoscutul politician liberal, fost ministru al Justiției, retras însă din activitatea politică și dedicat profesoratului și viticulturii. Familia Stoica lucrează 40 ha de viță de vie, soiurile fiind atât cele specifice podgoriei, Crâmpoșie selecționată și Negru de Drăgășani, cât și soiuri românești, Fetească Regală și Tămâioasă, dar și soiuri clasice, Sauvignon Blanc și Merlot. Oenolog este francezul Ghislain Moritz, care aplică metode tradiționale și obține vinuri cu tipicitate, ca în Franța. „Turiștii găsesc oricând poarta deschisă la Crama Avincis, unde sunt oferite 14 locuri de cazare și două apartamente”, mă asigură Nicolae Călin, manager vânzări. În dealul Drăgășanilor urcă atât grupuri de turiști sosiți prin intermediul unei agenții de turism, cât și vizitatori ocazionali, dornici să deguste vinuri pe care nu au ocazia să le întâlnească oriunde, chiar dacă anumite sortimente ajung, totuși, în două hypermarketuri.
Viticultură eco în Dealu Mare
Un domn în vârstă, îmbrăcat în costum, își primește vizitatorii la stand vorbindu-le într-un amestec de cuvinte românești, italienești și englezești, muiate într-un zâmbet fin și în invitația de a degusta din licorile cramei cu nume academic: Viile Metamorfosis. Aflu de pe ecuson că pe amfitrion îl cheamă Giancorrado Ulrich. Ieșim pe balcon, locul improvizat al conversațiilor mele cu viticultorii. Prenumele Ulrich îl datorează strămoșilor săi danezi sosiți în Italia cu opt generații în urmă. Ulrich a lucrat în marketing, a vizitat România după căderea comunismului și a fost atras de peisaje, dar și de ideea înființării unui domeniu viticol și a unei crame. Bani nu a avut, așa că s-a întors în Italia și l-a convins pe un renumit viticultor, Piero Antinori, să investească în Dealu Mare. Ulrich a fost numit președinte al societății care administrează noul domeniu viticol. L-au invitat și pe oenologul italian Fiorenzo Rista să participe financiar și profesional și astfel au întemeiat domeniul viticol Viile Metamorfosis, întins pe 67,5 ha, în plaiurile viticole Valea Urloi, Fințești și Năeni. Investitorii au achiziționat, renovat și retehnologizat crama de la Vadu Săpat. 15 hectare au fost deja certificate ecologic. Vinurile sunt vândute atât în țară, cât și în străinătate, chiar în China.
CRAMELE, DESTINAȚII TURISTICE
Pe Alina Iancu, am căutat-o printre standurile unde vizitatorii se adunaseră ciorchine: ”De vineri până azi (era duminică), vreo șase sute de vizitatori au ajuns la Salonul de vinuri. Ne-am trezit și cu turiști străini aflați la plimbare pe Calea Victoriei. Au văzut panoul și au intrat. Promovăm cramele ca destinații turistice. În Dealu Mare deja se practică un turism viticol activ. La fel și la Drăgășani”, ne-a declarat proprietarul Revino.ro.
Articol publicat in revista Ferma nr.10(171) 1 – 15 iunie 2016
