Simion Ștef are împlinită frumoasa vârstă de 64 de ani și de patru ani a ieșit din brazdă, fiind „tânăr” pensionar. A prins un culoar favorabil, încheierea activității salariale la 60 de ani cu grupa a doua de muncă. Pensia a fost mică, de câteva sute… Abia acum a ajuns la o mie de lei. Dar, ne spune el, banii îi sunt deocamdată suficienți!

A descălecat la pensie… călare!

Simion Ștef nu a „descălecat” la pensie, nu a plecat cu mâna goală! Nu și-a luat numai bastonul cu el, așa cum cere tradiția! Ci a plecat la pensie… călare pe caii-putere! Și-a luat cu el ce i-a fost cel mai drag pe lume: tractorul! „Am plecat cu tractorul care m-a slujit o viață întreagă: l-am cumpărat cu plug cu tot. Strânsesem cu mare greutate 50 de milioane de lei vechi pentru acest moment. E aicea, lângă mine, îl am la adăpost în curte, lucrez cu el numai pentru mine. Am câteva hectare de teren pe care cultiv mai mult plante furajere. Am mai cumpărat o remorcă de la un om din sat. Nu mă duc să fac ciubuc cu tractorul. Mai am căruță cu cal pentru alte treburi. Dani, armăsarul, mă ascultă!”, ne-a declarat mecanizatorul pensionar. 

În sufletul mecanizatorului, Gloria nu se casează niciodată

Agricultorul din Ohaba a lucrat toată viața la SMA Cunța. Mecanizator agricol. În anul 1968 s-a urcat pentru prima dată pe tractor. Între timp a urmat și o școală profesională de profil. „Am lucrat și pe primele combine românești Gloria C 12. Reușite, am ținut o Glorie până s-a casat. În campaniile agricole de vară, ziua seceram, noaptea eram cu plugul în brazdă! Abia dacă dormeam câteva ore. La semănat, am intrat în câmp și nu am mai ieșit aproape trei zile până ce nu am gătat lucrarea. La timp și de calitate, așa era deviza! Într-un an am fost detașat la sute de kilometri de casă, am ajuns până în Insula Mare a Brăilei, de județele Banatului nu mai vorbesc!”, a precizat fostul mecanizator agricol. 

Inașii, copiii și Dani

Cu vocea calculată, ne spune că „au fost la mine inaș (instruire, așa le zicem noi pe aicea) mulți tineri din comună care au devenit toți mecanizatori de bază și de vază, precum: Ion Melița, Irimie Dragomir sau Simion Melița”.

Copiii lui sunt mari, i-au zburat din casa părintească spre țările mai… calde! Sunt stabiliți cu serviciul prin Spania. Nu au ales să rămână în sat, să ducă pe mai departe mecanizarea. Și în fond nu aveau de ce! „Amândoi mi-au tot zis să duc pământul la asociație. Vor să vând și calul, dar nu pot să fac asta. Am cosit trei tone de iarbă pentru ca Dani – armăsarul – să aibă la iarnă ce mânca. Îl am de vreo opt ani și nu pot să mă despart de el”, ne-a destăinuit Simion Ștef.

Fermierul își amintește că, demult, a trecut prin multe cumpene ale vieții: „Eram la începuturile profesiei și am scăpat tractorul cu spatele prin niște râpe, era fără cabină și nu funcționau frânele; am căzut cu tractor cu tot, era să fiu mort”.

Armeana Ștef – o gospodină neîntrecută în Ohaba

Alături, soția care de-o viață i-a fost sprijin și sacrificiu. Armeana Ștef se pregătește să facă două nunți. În toamnă va fi soacră mare de două ori, pentru cei doi feciori ai lor. Știe să gătească toate mâncărurile din lume. La toate mesele colective din comună, marea gospodină este chemată să gătească. Prepară în mod deosebit sărmăluțe, dar și virșli – un preparat culinar tradițional în județul Alba, din carne de capră sau de oaie în amestec cu carne de porc, afumat și condimentat cu boia și usturoi, învelit într-o folie naturală protectoare cilindrică. 

Acasă, Armeana Ștef se ocupă de orătăniile din ogradă și cu grădina de legume. Întotdeauna este bucuroasă atunci când cineva îi trece pragul casei.

Articol publicat in revista Ferma nr.15(176) 1 – 15 septembrie 2016