Iată cum prelevăm proba de sol!
Ea se realizează prin recoltarea a 15-20 sondaje individuale/parcelă. Nu se vor lua pe aceeaşi direcţie, ci în zig-zag de pe suprafaţa stabilită, pe stratul de sol de 0-30 cm, adâncime la care sistemul radicular al plantelor legumicole este foarte activ. Operaţiunea se realizează cu ajutorul unei sonde agrochimice, din metal, special construită dintr-o ţeavă sau tub, de preferat din inox, lungă de circa 1,5 m, cu diametrul de 1,5 ţoli, secţionată de la bază pe lungimea de 30 cm şi delimitată în lateral de o tijă ataşată care ajută la introducerea sondei în sol prin apăsarea cu piciorul. Capătul superior este în formă de T, ca prin apăsare cu mâinile şi apoi prin răsucire, solul să poată fi extras la suprafaţă fără pierderi. Capătul inferior este tăiat ascuţit, pentru a pătrunde mai uşor în sol. Pentru cei ce nu au această sondă agrochimică, proba se poate lua şi cu ajutorul unei cazmale. Pe aceeaşi adâncime, de 0-30 cm, se formează un perete vertical (nu oblic) prin îndepărtarea solului şi a face loc următoarei operaţiuni. Se revine cu cazmaua în spatele peretelui format şi se ia pe palma acesteia o felie de pământ, îndepărtându-se părţile laterale şi păstrându-se doar cea din prelungirea cozii. Acest segment longitudinal, gros de circa 3 cm, constituie un sondaj individual. În acest fel se recoltează 15-20 de sondaje, care se strâng într-o găleată.

Recipientul în care recoltăm probele se impune a fi curat, fără urme ale altor substanţe chimice (îngrăşăminte, pesticide, detergenţi). Conţinutul se va răsturna ulterior pe o folie curată, se va mărunţi şi omogeniza cât mai bine. Din toată cantitatea se va pune într-o pungă de plastic, nefolosită, circa 1 kg de sol. Punga se va închide ermetic pentru ca solul să nu piardă din umiditatea specifică momentului recoltării şi se va eticheta cu datele: numele şi pronumele cultivatorului; locul ; sol din… (câmp sau solar); numărul solarului sau numărul solei, (ex. 1, 2 sau la câmp, sau acasă etc.); cultura (ex. tomate ciclu primăvară-vară, urmată de castraveţi, sau ardei gras, pătlăgele vinete, ciclu prelungit, sau varză, sau salată, urmată de tomate, sau cultura din câmp; se trec toate culturile din anul respectiv de pe parcela de pe care s-a recoltat proba de sol); hibrizii sau soiurile folosite (ex. tomate Siriana F1, salată Mafalda F1 etc.); modul de irigare (ex. pe cărări/brazde, prin aspersie, prin picurare); data recoltării; telefon şi adresă de e-mail.

În mod normal, se recoltează o probă de sol dintr-un solar sau de pe o solă. Dacă sunt mai multe solarii, numărul de probe de sol depinde de:
– uniformitatea solariilor; dacă sunt relativ uniforme, ca tip de sol şi ca vechime, se va recolta tot o singură probă, la fel din circa 20 de sondaje; de exemplu, dacă sunt 3 solarii unul lângă altul, foarte asemănătoare, proba de sol va fi constituită din câte 7 sondaje efectuate în fiecare solar; dacă este vorba de câmp deschis, în funcţie de uniformitatea terenului, se poate recolta o probă de pe 2-5 ha;
– dacă solariile sau parcelele de sol sunt diferite, se vor lua probe diferite din fiecare solar/parcelă şi se vor eticheta corespunzător.

Despre parametri agochimici analizaţi şi alte aspecte importante în analiza solului, citiţi în revista Ferma, ediţia 15-28 februarie 2017!

Luminiţa-Nicoleta CÂRSTEA
Victor LĂCĂTUŞ