Are 45 de ani, dar noi îl numim încă tânăr fermier. De ce? Pentru că nu suntem la AFIR şi nici la bancă, pentru că nu îi oferim creditare decât în ceea ce priveşte încrederea şi susţinerea în activitatea pe care o face cu dăruire. Şi, credem noi, este încă tânăr şi are multe de spus într-ale agriculturii. Soţia lui este contabil de meserie, dar îi dă şi ea o mână de ajutor, la sfârşit de săptămână, mai ales în stupină. Aşteaptă cu nerăbdare să-i crească băiatul mare (este în clasa a X- a, 16 ani), pentru că are planuri măreţe cu el în ceea ce priveşte agricultura. Fata, însă, studiază Arhitectura, fiind în anul doi la liceu.

Agricultura l-a întors acasă!
Valentin Furtună a gustat amarul străinătăţii şi a decis să se întoarcă la bucăţica lui de pământ, să facă ceea ce-i place. „Am fost plecat în străinătate înainte de a mă apuca de agricultură, dar la ţară sunt născut şi crescut şi m-am întors acasă să fac ce îmi place. Iniţial am fost viticultor, am vii întinse pe circa 20 de hectare, dar de zece ani am început să lucrăm tot mai mult şi teren arabil. Acum avem circa două sute de hectare luate în arendă. În ceea ce priveşte albinăritul, am deocamdată o sută de familii de albine, dar şi aici vreau să mă extind”, ne-a spus încrezător fermierul.
A terminat liceul agricol şi spune că „Pregătirea mea în domeniu este liceul agricol, dar mă informez permanent, citesc reviste, mă uit la televizor la emisiunile de agricultură şi particip la evenimentele organizate de firmele de inputuri”.

A început ca tânăr fermier, cu bani europeni
L-am întrebat cu ce a plecat la drum şi ce planuri are. Ne-a spus că a început cu un proiect pe Măsura 141, cea destinată tinerilor fermieri în primul PNDR disponibil ţării noastre, şi a avut speranţe mari, dar birocraţia i-a cam încurcat socotelile. „Am avut proiect pentru tinerii fermieri, cum era la început, dar am primit doar 12.000 de euro. Am avut doar 50 de hectare şi nu ştiu cum au calculat punctajul, că din 25 de mii de euro solicitaţi ni s-au aprobat doar 12.000. Nu ne-a ajutat prea mult, fiindcă până am primit banii, au crescut preţurile la utilaje, a fost chiar în perioada de scumpire, că se făceau proiecte. Degeaba am găsit utilaje atunci, că până ni s-a aprobat proiectul, până am primit banii efectiv, oferta la utilaje nu a mai fost valabilă”, ne-a explicat Valentin Furtună. Dar nu s-a dat bătut, ci dimpotrivă. „Am făcut un alt proiect, prin care am accesat 125 de mii de euro şi aşa am reuşit să ne luăm un tractor, o semănătoare şi alte utilaje absolut necesare”, adaugă fermierul.

Reinvestirea câştigului înseamnă progres
Când vorbeşte despre viitor se gândeşte deja la următorul pas, un alt proiect, un nou progres, iar toţi banii produşi în fermă se întorc acolo, la sursă. „Planurile mele sunt extinderea fermei, progresul şi accesarea de noi proiecte pentru utilaje şi pentru hale de depozitare. Până acum nu pot spune că am avut un câştig notabil din agricultură, dar tot ce am reinvestesc, în plus mai completez de la apicultură, de la viticultură, sunt ramuri care se pot ajuta între ele. Peste cinci ani, vreau sa vorbesc de mai mult, de o fermă extinsă. Am pornit de la 40 de hectare, anul trecut am avut o sută, acum am două sute şi încă mai vreau. Să sperăm că vom reuşi să lucrăm mai mult”, mărturiseşte optimist Valentin Furtună.

Procesarea, veriga slabă a sistemului
L-am provocat să ne spună ce crede el că ar trebui schimbat, sau mai degrabă susţinut, în agricultura ţării noastre. Ne-a răspuns simplu: procesarea! „Dacă aş putea schimba ceva în agricultura românească, ar fi veriga procesării, şi anume aş crea fabrici de procesare româneşti, ferme de porci cu precădere, ca să nu mai vindem cerealele la export, ci carnea, să avem şi noi preţuri bune, câştig şi plus valoare. Deocamdată, nu am posibilitatea personal, dar aştept să facă băiatul 18 ani şi poate vom încerca un proiect în direcţia asta”, este sparanţa lui Valentin Furtună. Aşa se explică de ce la întrebarea despre mulţumiri şi recunoştinţă faţă de cineva care i-a dat o mână de ajutor la nevoie, Valentin Furtună ne-a spus: „Mulţumim Uniunii Europene că ne-a primit şi că ne dă fonduri şi subvenţii. Eu fără proiecte nu puteam face nimic, nu poţi lucra eficient fără utilaje bune şi pentru asta ai nevoie de bani. Iar cu subvenţiile, cred că dacă nu ar fi, mulţi dintre noi nu ar lucra pământul”.

CAMPANIE DE PRIMĂVARĂ ÎN… REPAUS
În ceea ce priveşte campania agricolă din această primăvară, în ferma lui Valentin Furtună lucrările au avut un moment de repaus. „Cu lucrările de primăvară stăm pe loc, plouă într-una. Am semănat doar 10 hectare de mazăre şi aşteptăm limpezirea vremii să putem ieşi în câmp. Nu e târziu încă. La noi după 10 aprilie avem temperaturi de 10 grade Celsius la sol, aşa că, nu vorbim încă de semănat”, ne declara fermierul la începutul lunii aprilie.

Valentin Furtună: „Dacă aş putea schimba ceva în agricultura românească, ar fi veriga procesării, şi anume aş crea fabrici de procesare româneşti, ferme de porci cu precădere, ca să nu mai vindem cerealele la export, ci carnea, să avem şi noi preţuri bune, câştig şi plus valoare

Articol publicat in revista Ferma nr. 8 (191) din 1-15 mai 2017