Îndeaproape a primit un sprijin statornic din partea tatălui său, Constantin Mocanu, inginer de mecanică agricolă, cunoscut fermier care lucrează circa o mie de hectare de teren preluate în arendă.
Proiect finanţat din fonduri europene
“În urmă cu şapte ani, am înfiinţat o plantaţie pomicolă pe zece hectare. Un sfert din livadă este clasică, ce cuprinde aproape toate speciile de pomi fructiferi. Pe circa cinci hectare am ales să cultiv prun din soiurile olandeze deosebit de valoroase Jubileu şi Victoria, într-o schemă de producţie superintensivă, cu plantatul la 3,5 m între rânduri şi 1,5 m între pomi, ce asigură un randament ridicat de producţie, intrarea rapidă pe rod şi recuperarea investiţiei în timp util”, ne-a declarat Mihai Mocanu. Potrivit pomicultorului, materialul săditor a fost procurat de la Pepiniera Sârca a Staţiunii de Cercetare- Dezvoltare pentru Pomicultură Iaşi. De asemenea, cele 2,5 ha amenajate în sistem clasic au fost realizate în urma unui proiect european accesat în anul 2009, în valoare totală de aproape 400 mii euro, cu 50% cofinanţare. Prin proiect, s-au realizat şi dotările necesare unei exploataţii pomicole: sistema de maşini şi utilaje necesare.
Lângă livadă a plantat şi o jumătate de hectar cu viţă-de-vie. Ferma horticolă de la Vădeni a lui Mihai Mocanu este prevăzută cu sistem antigrindină şi mai cuprinde şi o hală de sortare, condiţionare şi stocare a producţiei de fructe, în suprafaţă de100 mp, dotată cu instalaţii pentru frig, pavilion administrativ, dar şi un puţ forat la adâncimea de 70 de m, unde se află pânza freatică, ce asigură un debit de 6 mc de apă pe oră pentru instalaţia de fertirigare.
În general, materialul săditor e procurat tot de la Pepiniera Sârca.
Livada, unitate de… consum!
„Livada este intrată pe rod, dar la această dată nu putem vorbi de profit, cheltuielile sunt prea mari. La un calcul primar, acum, cheltuielile lunare cu trei angajaţi, cu inputuri, cu motorina, cu amortizarea investiţiei, cu totul ajung la circa 4-5000 lei pe hectar. De asemenea, la un hectar de prun, numai la nivel de material săditor, cu instalaţiile de irigare prin picurare, cu altele…, costurile se ridică la peste 1,5 miliarde de lei vechi. Livada este o unitate de consum şi nu de producţie, ca să mă exprim metaforic. Anul trecut, îngheţul târziu de primăvară din prima jumătate a lunii aprilie, cu nopţi de minus 2oC, a compromis circa 70% din cais şi până la 80% din piersic şi cireş. Deci, a fost un sezon de producţie compromis”, a concluzionat horticultorul brăilean.
Tânărul Mihai Mocanu, ca mulţi alţii, face parte din noul contingent al specialiştilor din agricultură care în drumul spre performanţă împleteşte fericit ştiinţa horticolă cu simţul afacerilor.
VIITORUL, CA O RAMURĂ DE CIREŞ ÎNFLORIT
Pentru Mihai Mocanu, viitorul apare ca o ramură de cireş înflorit: „Până la urmă şi noi, românii, trebuie să intrăm într-o stare de normalitate, să ne educăm în aşa fel încât să ne cumpărăm fructele noastre, să mâncăm din ceea ce se produce în ţară”. După care şi-a continuat gândul: „Toată cheia într-o afacere, mai cu seamă horticolă, este legată de desfacere, de preţuri. Încă nu avem un preţ de piaţă corect; suntem conduşi de importuri. În momentul în care importurile vor avea o barieră, atunci şi noi, producătorii, vom putea să ne vindem marfa, nu vom mai sta după subvenţii cu ochii pe conturi ca pe butelie!”
Articol publicat in revista Ferma nr. 9 (192) din 15-31 mai 2017
