Ştefan Stănescu a crescut practic în fermă. Dacă la început totul era o joacă, încetul cu încetul joaca s-a transformat în pasiune. Admiterea la ASE Bucureşti nu era o trădare la adresa pasiunii, ci un mod de a cunoaşte dedesubturile mecanismelor economice care pot face diferenţa între o fermă profitabilă şi una productivă. Pentru că, trebuie să recunoaştem, managementul resurselor e piatra filosofală care cerne uşor, dar sigur, şi lumea fermierilor.

Două mastere teoretice şi un super-master în practică
După un master în economia europeană (iată adresarea directă mediului comun în care românii fac business) a realizat şi unul în management agricol la USAMV Bucureşti. Dar, în ciuda dezvoltării cunoştinţelor economice şi de management, tânărul oltean este, aşa cum am afirmat în titlu, mai întâi fermier. Pe când vărul său, Mihai Stănescu, cel cu care a dezvoltat softul AgriSo este mai înainte de orice IT-ist, acum fiind student la cibernetică şi probabil viitorul său este crearea de soluţii software. (…)

Grâul e cultura de bază la Agromec Vişina. Nu mai puţin de 1.400 ha. Rapiţa ocupă poziţia a doua cu 1020 ha (Hybrirock de la KWS şi DK Exstrom de la Monsanto sunt printre hibrizii care au dat 6 t/ha) şi, spune fermierul: „ne-am fi bucurat şi cu o medie de 3,5 t/ha, dar se pare că o să avem o medie de 4,6 t/ha, ceea ce nu poate decât să ne facă fericiţi”. Floarea-soarelui a cultivat pe 600 ha iar porumb pe doar 100 ha, ca şi grâul durum. Grâul durum şi năutul (pe 20 ha) îl vinde unei firme din Israel care le-a şi adus sămânţa. La Durum speră o producţie de 4 t/ha, asta pentru că i-au ajutat ploile.

Citeşte pe larg povestea tânărului fermier, în revista Ferma, ediţia 1-31 iulie 2017!