Desigur, cele mai încurajatoare rezultate sunt înregistrate la mazărea de primăvară, preferată de mulţi cultivatori tocmai pentru a îndeplini cerinţa de ecocondiţionalitate. Această leguminoasă se extinde în cultură în ritm accelerat, datorită măsurii de înverzire, care a crescut de la cinci, la şapte la sută în acest an. E o cultură bună în ideea în care se seamănă în mustul zăpezii şi, dacă are condiţii optime de umiditate, se poate obţine o producţie bună, chiar şi de peste patru tone/ha. Cu două tratamente fitosanitare şi la un preţ de valorificare la 1,2 lei/kg, mazărea devine extraordinar de rentabilă.

Ciprian Popa, fermier din zona comunei Cazasu, în apropiere de Brăila, a introdus în structura de producţie mazărea de toamnă. Genetica provine din Franţa. „Eu am început în urmă cu doi ani; mai întâi am făcut o testare pe o suprafaţă mică, de zece hectare, un sigur soi. Am pus mazărea mai mult de curiozitate, să văd dacă rezistă la îngheţul de peste iarnă. A trecut cu brio examenul frigului, dar rezultatele nu au fost deosebite, pentru că nu stăpâneam suficient de bine tehnologia de cultivare. Practic, am mers orbeşte. Între timp însă, m-am documentat, am luat legătura cu producătorul din Franţa şi acum am 35 ha de lot semincer. Urmăresc să extind în producţie această cultură care a început să mă atragă, să mă seducă”, ne-a declarat cultivatorul brăilean.

Detalii privind tehnologia de cultivare şi avantajele acestei culturi, în revista Ferma, ediţia 1-31 iulie 2017!