Există un anumit tip de gene, cunoscute sub numele de retrotranspozomi, sau gene săritoare, care se pot copia şi lipi ca duplicate în diferite părţi ale ADN-ului, creând un număr mare de secvenţe repetitive. Aproape jumătate din genomul uman este format din aceste gene săritoare. În cazul vacilor, un sfert din ADN constă într-o singură genă săritoare denuită BovB, care pare să fi intrat în genomul vacii din surse pe care nimeni nu şi le-ar putea închipui, respectiv şerpi şi şopârle!
Prin mijloace pe care oamenii de ştiinţă încă nu le înţeleg pe deplin, aceşti retrotranspozomi pot părăsi ADN-ul unei specii şi pot intra în ADN-ul altei specii. Aşa este şi în cazul BovB. Nimeni nu cunoaşte clar animalul din care provine. Dar s-a putut determina cu exactitate faptul că genele BovB sunt prezente atât în ADN-ul reptilelor cât şi al rumegătoarelor. Deşi nimeni nu ştie cum această genă călătoreşte între specii, cercetătorii suspectează că s-ar putea răspândi prin paraziţi care sug sânge. Astfel se explică de ce există asemănări puternice între versiunile BovB de la păianjeni şi şerpi, sau căpuşe şi şopârle.
Genele săritoare au fost descoperite pentru prima dată în anii 1940, dar a trebuit decenii pentru ca oamenii să-şi dea seama cât de obişnuite sunt şi cât de influente. Acestea ar putea provoca boli, sărind în locul greşit şi perturbând genele vitale. Pe de altă parte, ar putea avea un rol esenţial în evoluţie, prin remodelarea sau reîncadrarea genelor existente. În acest fel, a fost stimulată evoluţia placentei şi a fost supraîncărcat sistemul nostru imunitar.
