Aplicarea inoculanţilor pe sămânţă, proces cunoscut şi ca bacterizarea seminţelor, este o metodă demonstrată ştiinţific, prin care culturilor de soia li se asigură, printr-un proces pur biologic, azotul necesar, crescând astfel potenţialul de producţie la hectar. Inocularea nu ajută doar la maximizarea producţiei, ci oferă şi beneficii precum reducerea cheltuielilor cu îngrăşămintele pe bază de azot, scăderea nivelului de infestare cu buruieni, dar şi alte avantaje care duc în final la o profitabilitate mai mare a fermierilor.

„Avem un produs care are în conţinut o bacterie cu rol în fixarea azotului în pământ. Microorganismul se găseşte în sol, dar nu pretutindeni. Această bacterie, Rhizobium, este foarte eficientă şi creează o simbioază naturală cu planta de soia. Simbioza este vizibilă de la 2-4 săptămâni de la intrarea bacteriei în plantă. Aceasta se dezvoltă şi încep să apară primele nodozităţi pe rădăcinile de soia.
Oamenii se întreabă de ce ar cumpăra produsul, bacteria, pentru că oricum o au în sol. Dar noi ştim, după testele făcute, că bacteria fie nu se află în sol, fie nu este într-o cantitate suficientă. De aceea, producem o tulpină de bacterie foarte eficientă”, a explicat Manfred Götzke – Seed Solutions Specialist – BASF Europe.

Inoculant de ultimă generaţie
Produsul companiei BASF se numeşte HiCoat Super Soy şi este un inoculant de ultimă generaţie cu o formulare lichidă, având o concentraţie înaltă de tulpini selecţionate de bacterii. HiCoat Super Soy este uşor de aplicat cu ajutorul tehnologiei standard de tratare a seminţelor, pentru că nu necesită o uscare suplimentară. Tehnologia este dedicată companiilor producătoare de seminţe, iar avantajele pentru fermieri sunt evidente. Un alt aspect interesant este că şi ambalajul acestui inoculant este patentat BASF, fiind dintr-un plastic care permite schimbul de oxigen necesar bacteriilor pentru a supravieţui.
Înainte de a fi aplicat pe seminţe, inoculantul este amestecat cu produsul auxiliar – Extender, un mix de nutrienţi care va permite bacteriei să supravieţuiască pe seminţe un timp mai îndelungat, respectiv până la semănat. Această tehnologie are avantajul că fermierii pot achiziţiona seminţe de soia de înaltă calitate biologică, gata inoculate cu un produs de ultimă generaţie, garantând rezultate extrem de bune în producţie.
“Cum rămâne acel azot, la final, în pământ? Rămâne sub formă organică, care va intra în procese de mineralizare pentru a fi accesibil. 30% din întregul azot pe care îl acumulează planta de-a lungul vieţii se duce în sol, cu resturile vegetale. Planta de soia nu consumă azotul rezidual, ci acesta se remineralizează de-a lungul perioadei de vegeţatie. Această etapă aduce un plus de azot organic care va rămâne şi va îmbunătăţi fertilitatea solului”, arată Valentin Mihai, product manager al Pioneer România şi Moldova.
Inovaţia va fi disponibilă fermierilor români începând din anul 2018. Producătorii agricoli vor scăpa de grija inoculării seminţelor de soia, având acum cea mai nouă tehnologie din domeniu.
Această ultimă generaţie de inoculanţi BASF este rezultatul celor mai noi descoperiri ştiinţifice în domeniul tratamentelor biologice şi al inoculanţilor. BASF este lider mondial în cercetarea, dezvoltarea şi producerea de inoculanţi pentru plantele de leguminoase.

Maria Cîrjă, marketing manager al Pioneer: “Orice subvenţie s-ar oferi pentru soia, suprafaţa cultivată nu va creşte semnificativ într-o perioadă foarte scurtă. Cu toate acestea, dorim ca anul viitor toată soia cultivată în România să fie înfiinţată cu sămânţa tratată cu acest nou produs. Este o soluţie inovativă, iar în sezonul următor vă asigurăm că toată sămânţa Pioneer pusă pe piaţă va fi tratată sau bacterizată cu acest produs”.

Valentin Mihai: “Această combinaţie perfectă, naturală, dată de Dumnezeu, dintre planta de soia şi această bacterie fantastică îi oferă plantei de soia acea «fericire». Practic, procesul natural prin care planta face rost de acel azot atmosferic sub formă nitrică şi sub formă amoniacală îi asigură acele substanţe necesare ca să supravieţuiască”.

Un articol publicat în revista Ferma nr. 22/205 (editia 15-30 decembrie)