Programul a fost organizat în colaborare cu Autoritatea Naţională Fitosanitară din subordinea MADR, precum şi cu asociaţii ale fermierilor, unităţi de cercetare şi companii de profil.
Evenimentul a reprezentat un bun prilej de întâlnire a specialiştilor din domeniul cercetării şi logisticii protecţiei plantelor. Participanţii au discutat despre viitorul agriculturii în România, despre rolul şi impactul industriei de protecţie a plantelor în acest sector şi tendinţele privind utilizarea produselor de protecţie a plantelor. În deschidrea conferinţei, profesorul universitar Mihai Berca, preşedinte de onoare al SNPPR, a ţinut să nuanţeze şi să reconfirme importanţa domenului fitosanitar ca instrument în producţia agricolă. “Scopul Societăţii Naţionale de Protecţia Plantelor din România este de a se ocupa strict de problemele care apar în domeniul protecţiei plantelor. Sunt foarte bucuros că avem în sală colegi din cercetare, dar şi reprezentanţi ai autorităţilor şi împreună ne propunem să găsim soluţii pentru problemele care apar, în beneficiul plantelor şi în sprijinul producătorilor agricoli”, a precizat Mihai Berca.
România îşi respectă Planul naţional de acţiune
De asemenea, preşedintele SNPPR, Elena Leaotă, a subliniat faptul că toate acţiunile societăţii converg către fermieri şi au la bază respectarea unui plan naţional: “Planul naţional de acţiune reprezintă un document strategic privind îmbunătăţirea continuă a utilizării produselor de protecţie a plantelor. Acesta este conceput în vederea obţinerii unui impact scăzut asupra consumatorilor, utilizatorilor, rezidenţilor şi trecătorilor, precum şi a ecosistemelor acvatice şi terestre. Luăm în considerare şi stabilirea unui sistem adecvat de monitorizare a reziduurilor de pesticide în alimente, apă potabilă şi mediu”.
Conferinţa s-a axat pe referate de specialitate, fiind totodată şi un excelent prilej ca specialiştii din domeniul cercetării să analizeze şi să propună soluţii. Principalele teme de discuţie au fost cele legate de problemele privind determinarea riscului indus de pesticide mediului, studiul alternariozei la cartof prin implementarea metamodelelor cu predictori, monitorizarea calităţii produselor de protecţie a plantelor şi acarianul galicol al plantelor de goji – Aceria kuko, o nouă specie invazivă.
Cei prezenţi în sală au interacţionat permanent cu vorbitorii, venind cu completări şi cu întrebări asupra temelor prezentate. La final s-au tras concluziile, organizatorii şi invitaţii exprimându-şi optimismul cu privire la viitorul agriculturii în ţara noastră.
Elena Leaotă: „Trebuie să devenim vizibili la nivel naţional, să fim o societate puternică şi astfel ne va fi mai uşor să-i ajutăm pe cei care lucrează pământul. Toată lumea vorbeşte în ultimii ani despre faptul că omenirea are nevoie de mai multă hrană, dar această hrană trebuie să fie sănătoasă. Acesta este viitorul pentru o agricultură durabilă – plante sănătoase, hrană sănătoasă”.
Un articol publicat în revista Ferma nr. 22/205 (ediţia 15-31 decembrie 2017)
