Se ştie că cea mai eficientă metodă de hrănire a animalelor cu furaj verde este păşunatul. Asigurarea unui păşunat permanent şi raţional presupune: parcelarea păşunilor; urmărirea duratei de păşunat şi a celei de refacere a parcelelor, în funcţie de anotimp; asigurarea apei; existenţa drumurilor de acces; amenajări simple-umbrare, şoproane pentru furajarea suplimentară în cazul insuficienţei furajului verde sau pentru timp nefavorabil, precum şi pentru administrarea furajelor concentrate la vacile cu producţii de peste 13-15 litri de lapte.

Trecerea de la stabulaţie la hrănirea pe păşune
Furajele verzi provenite de pe pajişti naturale reprezintă, atât din punct de vedere nutritiv, cât şi economic, hrana de bază, deoarece ele pot acoperi 60-100% din cerinţele animalelor.
Furajele verzi sunt consumate în cantităţi de 60-80 kg/zi, putând asigura producţii de 13-15 litri de lapte zilnic. Peste acest nivel productiv, se impune suplimentarea raţiei cu amestecuri de concentrate (0,1-0,3 kg/litrul de lapte).
Trecerea de la regimul de stabulaţie la utilizarea furajelor verzi se va face cu respectarea următoarelor recomandări:
• trecerea treptată în decurs de 10-14 zile de la regimul de hrănire cu furaje conservate la alimentaţia cu furaje verzi;
• premergător scoaterii vacilor la păşunat, se va asigura un tain cu furaje uscate.
Ingestibilitatea furajului verde este influenţată puternic de calitatea acestuia (dependentă în principal de compoziţia floristică şi de stadiul de vegetaţie), dar şi de productivitatea animalului. O vacă de 600 kg, la o producţie de lapte de 10 litri, consumă 52 kg de masă verde, iar la o producţie de 20 litri va ingera 77 kg.
La întreţinerea vacilor pe păşune, când talia plantelor atinge 12-15 cm, timpul zilnic de păşunat poate ajunge la 10-12 ore, iar la o înălţime a plantelor de 15-20 cm, animalul se satură cu masa verde din pajişte în 8 ore de păşunat.

Raţie pentru furajarea vacilor în sezonul de păşunat
În tabelul 1 este prezentată o raţie pentru o vacă, după 100 zile de la fătare, la care producţia de lapte s-a stabilizat. După modelul cunoscut, am stabilit necesarul în energie, precum şi ceilalţi principii nutritivi, pentru o vacă de 650 kg şi o producţie de 25 litri de lapte/zi.
Se poate constata că, dacă vaca va consuma circa 70 kg de masă verde din păşune, ea poate produce o cantitate cuprinsă între 11,6 şi 13,5 kg de lapte, aşa cum rezultă din tabelul 1. Însă în acest caz, potenţialul productiv al vacii este de 25 litri de lapte. Pentru a exterioriza acest potenţial este nevoie de un amestec de producţie, care se administrează suplimentar. Structura unui astfel de amestec este prezentată în tabelul 2.
Din datele tabelare se poate observa că amestecul de producţie se constituie din ingrediente obişnuite, respectiv 66,5% grăunţe de cereale (orz cu triticale sau grâu), 30% şroturi de floarea-soarelui, la care se adaugă macrosărurile reprezentate de: sare 1% , cretă furajeră 0,5%, fosfat dicalcic 1% şi premix vitamino-mineral 1%.

Ce producţie de lapte poate susţine masa verde păşunată?
Rezultă că, în această perioadă a anului, baza unei raţii o constituie masa verde păşunată, care poate susţine o producţie de 11,6-13,5 litri de lapte. Întrucât în aceste pajişti predomină gramineele şi plantele din alte familii botanice (80-90%), care asigură multă energie, pentru corelarea energo-proteică este bine să se intervină cu un concentrat bogat în proteină, respectiv cu 2 kg tărâţe de grâu. Pentru a se susţine o producţie zilnică de 25 litri de lapte, trebuie să se administreze suplimentar 7 kg de amestec de concentrate de producţie, cu structura prezentată în tabelul 2.
În urma verificarii structurii raţiei, se poate constata că satisfacerea valorilor de necesar ale vacii se face cu o pondere a masei verzi de circa 64%, iar a concentratelor de circa 36%.

TABELUL 1: RAŢIE PENTRU O VACĂ ÎN GREUTATE DE 650 KG, CU O PRODUCŢIE DE 25 LITRI DE LAPTE (LUNILE APRILIE-IUNIE)

Structura raţiei:
– furaje verzi 63,6% – concentrate 36,4% (0,36 kg amestec de concentrate/ litru de lapte obţinut)
– Raportul Ca / P: 1,2 / 1;
– Raport proteic – 79 g PDI/UNL.

TABELUL 2: STRUCTURA AMESTECULUI DE PRODUCŢIE

LEGENDĂ TABELE:
SU – substanţă uscată
UN – Unitate nutritive
UNL – unitate nutritive lapte
UIDL – unitatea de încărcare digestivă pentru vaca de lapte
PD – proteină digestibilă
PDI – proteina digestibilă la nivel intestinal
PDIN – proteină digestibilă la nivel intestinal permisă de conţinutul în azot al raţiei
PDIE – proteină digestibilă la nivel intestinal permisă de conţinutul în energie al raţiei

Un articol publicat în revista Ferma nr. 6/211 (ediţia 1-14 aprilie 2018)