De câte ori intru într-o fermă administrată de un străin am o strângere de inimă. Ca orice român, presupun. De fiecare dată mă gândesc ce ne-a lipsit nouă să facem treaba respectivă?! Ştiu cu certitudine că mulţi dintre cei care vor citi acest text îşi vor pune aceste întrebări şi mai bine le rostesc eu. Nu voi da răspunsuri aici. Poate într-un editorial. Ce vreau să aduc atenţiei voastre este faptul că aici, la Gârbova, treaba se face pe principii strict economice. Fiecare detaliu este gândit spre a aduce maximum de profit cu minimum de resurse. Nimic nou din acest punct de vedere, doar că, în jurul meu, cei 50 de angajaţi români fac posibil acest lucru! Cele 2.500 de vaci cu lapte sunt tratate cu respect şi îngrijite ca atare. Vacile arată bine, iar ferma poate fi dată ca exemplu de AŞA DA! În fiecare zi aici sunt mulse două mii de vaci iar producţia lor se apropie de 60.000 litri/zi. Asta ne duce la o medie de 29 litri/zi. Ca şi în ferma lui Mihai Petcu, a lui Viorel Macovei sau a lui Petrică Azoiţei.
Angajaţii fermei lucrează aproximativ 2.500 ha de teren agricol pe raza a două judeţe, Alba şi Sibiu. Arenda medie este de 700 kg grâu net (820 kg brut). Şefa fermei vegetale lucrează de şapte ani aici şi numele ei este Ioana Roman, născută Blaga. Din stirpea poetului filozof născut în Lancrăm. Întâmplarea a făcut să-i ofer o revistă Ferma pe a cărei copertă apărea tocmai tractorul familiei Blaga. Un tractor care deja era pus la vânzare de către tatăl ei. Tot întâmplarea a făcut să-l şi cunosc atunci pe tatăl Ioanei Roman, un om dedicat agriculturii, care din pricina vârstei a trebuit să o lase mai moale cu muncile câmpului. Ioana Roman are acum, sub puterea funcţiei, patru tractoare John Deere şi trei New Holland. Combine nu deţin, deoarece managerul olandez, Jan Gijsbertus de Boer, a considerat investiţia într-un parc de combine mult prea mare şi preferă să contracteze prestatori de servicii.
Câteva detalii care fac diferenţa dintre o fermă bună şi una foarte bună
Superspecializarea şi folosirea oamenilor potriviţi în locul potrivit este poate cel mai vizibil aspect din acest punct de vedere. Culturile principale, spune şefa de fermă vegetală, sunt porumbul pentru siloz şi pentru boabe, lucerna (tot pentru siloz), triticalele (tot pentru siloz) şi grâul (în principal pentru arendă). Din ultima coasă de lucernă (în medie fac patru coase) produc şi baloţi. În medie obţin circa 20.000 tone siloz de porumb şi 5.000 tone siloz de lucernă. Lucerna ocupă 350 ha din cele 2.500 lucrate. Anul trecut au adăugat borhotul de bere, care era în plus la momentul acela, peste silozul de porumb şi a fost o alegere bună. Ce am remarcat este faptul că silozul era acoperit cu pământ peste folie iar iarba crescuse peste el.
Lapte românesc pentru piaţa românească
Peste ferma de vaci, şef este un orăşean îndrăgostit de animale. Florin Ardelean provine din Alba Iulia şi lucrează la DN Agrar de şase ani. De la el am aflat că instalaţia de muls cu 30 de posturi este de la GEA. Masculii îi livrează la greutatea medie de 55 kg către o firmă care îi îngraşă în România. Grădiniţa, dar şi grajdul în care sunt ţinute junincile sunt foarte curate şi condiţiile sunt dintre cele mai bune. Semn că treaba se face ca la carte. Doar apa care se foloseşte în fermă este adusă cu cisternele, deoarece în zonă nu se găseşte decât apă sărată. Aşa că, zilnic, cei 250.000 litri de apă sunt transportaţi cu cisternele la rezervoarele construite în acest sens. Au promisiuni de la Consiliul Judeţean că vor fi racordaţi la sistemul de alimentare al comunelor, în aşa fel încât să nu încurce distribuţia de apă din sate. Printr-o conductă separată.
Ferma DN Agrar din Gârbova produce lapte pentru piaţa internă. Ei livrează către Albalact un lapte perfect conform, care ajunge pe masa noastră. Un lapte românesc, desigur!
Un articol publicat în revista Ferma nr. 8/213 (ediţia 1-14 mai 2018)
