Cheile Olteţului încep chiar din spatele Mănăstirii Polovragi şi, pentru a pătrunde în această lume, se intră pe drumul de macadam care trece prin dreapta lăcaşului de cult. Pe anumite porţiuni, drumul este săpat în munte şi ai senzaţia că stânca uriaşă se prăvăleşte peste tine. Cheile au o lungime de aproximativ doi kilometri şi separă Munţii Parâng şi Munţii Căpăţânii. Apa Olteţului taie cei doi munţi, care, la un moment dat, aproape că se întrepătrund, distanţa dintre ei ajungând la 70 de centimetri.
Cheile Olteţului au fost declarate arie naturală protejată de interes naţional, prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000 (privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea a III-a – zone protejate). Suprafaţa rezervaţiei naturale este de 150 de hectare, aceasta incluzând şi Peştera Polovragi, care este, de asemenea, arie naturală protejată. În unele locuri, apa Olteţului curge printr-un adăvărat hău, la 25 de metri faţă de nivelul drumului şi este greu de observat. O curiozitate este că apa râului are o temperatură constantă de 9-10 grade Celsius, indiferent de anotimp. Drumul şerpuieşte printre versanţi, pe lângă apa cristalină a Olteţului, peisajele fiind de o frumuseţe copleşitoare. Pe Cheile Olteţului au fost identificate 405 specii de plante, dintre care multe sunt rare: piciorul cocoşului, lăcrămiţa, studeniţa, guşa porumbelului, panseluţa de munte sau ghioceii bogaţi.
Aria protejată este inclusă în situl de importanţă comunitară – Nordul Gorjului de Est şi reprezintă o zonă carstică (cheiuri şi grote) săpate în calcare jurasice de apele Olteţului.
Sursa: trecator.ro, adevarul.ro
Foto: Nicoleta DRAGOMIR, Zsolt TAMÁSSY
Un articol publicat în revista Ferma nr. 17/222 (ediţia 1-14 octombrie 2018)
