Am observat de curând că, anul trecut, la INCDA Fundulea, mediile temperaturilor multianuale sunt depăşite cu frenezie, la fel cum schimbările bruşte de temperatură, uneori chiar de la noapte la zi, au devenit frecvente şi abrupte, cu destul de întâlnite sincope de peste 20 grade Celsius.
În plus, apar ierni secetoase, chiar fără zăpadă, iar toamnele au devenit provocări pentru fermieri. Toamna trecută a fost extremă iar rapiţa a devenit, în multe zone din ţară, o cultură compromisă. Chiar şi grâul a stat în multe sole şi cinci luni sub brazdă până a reuşit să scoată nasul la soare. Acum doi ani, pe 21 aprilie, cădeau ninsori masive (în unele locuri peste 25 cm strat de zăpadă!)… a fost momentul în care Petre Daea a spus că e mai mult bine decât rău deoarece precipitaţiile veniseră pe un fond de secetă pedologică.
Fermierii au schimbat abordările tehnologice din mers, fără ca cercetarea să le fi oferit concret modele de răspuns. Anul acesta porumbul şi floarea soarelui au fost semănate mai repede ca niciodată, pentru ca plantele să găsească ceva apă pentru răsărirea uniformă. Dar a urmat o perioadă de temeperaturi cu minus dimineaţa, brumele fiind frecvente. În IMB instalaţiile de irigat aveau ţurţuri pe ele, temperaturile de dimineaţă fiind în jurul a minus 5-6 grade Celsius… au fost nevoiţi să oprească sistemul de irigat pentru a evita îngheţul pregnant al plantelor! M-a sunat acum câteva zile liderul Pro Agro, Emil Florian Dumitru şi, din una în alta, am înţeles că a fost nevoit să reînsămânţeze o parcelă cu porumb deoarece crusta a împiedicat răsărirea iar seminţele au fost compromise.
Problemele de mediu se accentuează, fermierii luptă cu ele folosind resurse care le micşorează, evident, rata profitului. Unii, precum liderul interimar LAPAR, Gheorghe Albu, a investit în perdele forestiere care să reducă din eroziunea solului şi să creeze un microclimat favorabil culturilor. În plus, perdelele aduc biodiversitate. De spus că MADR nu a reuşit nici până acum să recompenseze aceste lucrări! Ba, mai mult, practic i-au altoit pe fermierii care au îndrăznit să se apere de schimbările climatice plantând perdele forestiere din salcâm. Dar, de curând, Phil Hogan a anunţat la conferinţa “Pădurile noastre, viitorul nostru” că propune recompensarea agricultorilor cu subvenţii consistente pentru împădurirea unui hectar. Cum s-ar spune, administraţia noastră este iar paralelă cu realitatea! O realitate crudă în care pe 30 aprilie, la Dragalina, ne-am trezit cu o tornadă care a luat un autocar pe sus şi l-a mutat în grâul unui fermier. A mai mutat şi câteva acoperişuri iar grindina şi vijelia lasă tot mai multe hectare cu culturi agricole chelite. Deciziile fermierilor mari se bazează pe propriile lor observaţii, ceea ce nu e întru totul greşit, însă România are nevoie netă de strategii pe segmentul schimbărilor climatice, despre care nu se mai poate veni cu argumente de genul… an atipic!
A sosit clipa să se caute răspunsuri dacă nu vrem să ne trezim cu extinderea deşertului în sud-vestul, dar şi în sud-estul extrem al ţării! Pericolul e real, chiar şi în zona Huşi am surprins pe filmare, acum o lună, o furtună de nisip. Nu mai este deloc de glumă, clima s-a schimbat iar noi încă ne uităm la lună ca la o minune!
Sezonul tornadelor a început şi nu mai este loc de clacă!
Tudor CALOTESCU
