În parcelele tratate, fertilizanţii au asigurat sporuri importante de producţie. Ce produse au folosit cercetătorii brăileni?

Condiţiile pedoclimatice ale anului trecut nu au fost dintre cele mai prielnice. “2019 a fost un an dificil din punct de vedere climatic, mai ales pentru culturile de primăvară; s-au observat creşteri ale temperaturilor medii lunare cu 1,4 grade C şi scăderi ale precipitaţiilor între 5 şi 14 mm/lună, exact în momentele critice de nutriţie a plantelor, motiv pentru care producţiile anului 2019 au fost mult mai scăzute faţă de cele din anii precedenţi”, ne-a declarat Daniela Trifan, directorul SCDA Brăila.
Potrivit coordonatorului unităţii brăilene, experienţele de câmp de la SCDA Brăila pentru testarea produselor Romchim Protect s-au desfăşurat pe o suprafaţă restrânsă, de 0,5 ha, atât la porumb, cât şi la floarea-soarelui, respectând metodele tehnicii experimentale pentru a putea urmări eficient fiecare fenomen din parcelele de lucru.

Nutriţie inteligentă

Specialiştii au aplicat pe vegetaţie produse noi, create special pentru agricultura inteligentă, precum Asfac BCO-4 (biostimulator de creştere, obţinut în urma unei activităţi de cercetare de peste două decenii), Kette Zinc (NPK 15-15-10 + 7% Zn + 3% Fe + auxină), o formulare NPK cu elemente solubile 100%, care imediat după aplicare asigură elementele nutritive necesare aparatului foliar, şi Kette Bor (NPK 15-15-10 + 9% Bo + 1% Mn + auxină), fertilizant pentru dezvoltarea foliajului, a capacităţii fotosintetice şi a sistemului radicular al plantelor.
Atât înainte şi după fiecare tratament, cât şi la recoltare, s-au prelevat şi examinat în laborator probe de sol şi de plante, pentru a testa eficacitatea tratamentelor.

Diferenţe de producţie semnificative

În lunile iunie şi iulie 2019 s-au înregistrat două averse cu grindină care au dus la scăderea producţiilor la culturile de primăvară din Centrului Experimental Chişcani al SCDA Brăila.
“În cadrul studiului efectuat, diferenţele de producţie au fost semnificativ crescute la variantele tratate, obţinându-se un spor de producţie de 2,1 t/ha la porumb şi de 0,5 t/ha la floarea-soarelui, faţă de variantele netratate. Prin monitorizarea în permanenţă a factorilor climatici, prin analiza agrochimică periodică a solului şi prin recomandarea unor planuri de fertilizare cu reţete «personalizate» pentru fiecare cultură, se vor putea obţine producţii calitative cu o eficienţă economică maximă. De aceea, consider că este necesar ca cercetarea agricolă efectuată în infrastructurile de stat să se orienteze pe soluţionarea problemelor fermierilor şi pe colaborarea activă cu fabricile de îngrăşăminte şi de pesticide, pentru a găsi noi reţete şi soluţii la provocările pe care natura şi cerinţele societăţii, în general, ni le ridică”, a precizat directorul SCDA Brăila.
Rezultatele testărilor de la SCDA Brăila au fost prezentate în cadrul unui simpozion cu participare internaţională, organizat la Bacău de Romchim Protect, o companie românească producătoare de îngrăşăminte complexe, fertilizatori foliari şi biostimulatori agricoli.

Experienţe cu produse şi seminţe în loturile de cercetare

De asemenea, în Câmpul Experimental de la Chişcani, specializat pe soluri şi condiţii de terasă, se derulează o serie de experienţe cu soiuri de grâu şi de orz, cu hibrizi de porumb şi de floarea-soarelui, rod al cercetării agricole româneşti, puşi în analiză comparativă cu alţi produşi existenţi pe piaţă. „În loturile de cercetare se urmăreşte aplicarea diferitelor tratamente la sămânţă, atât la culturile de toamnă, cât şi la cele prăşitoare de primăvară, tratamente foliare cu diferite produse existente pe piaţa de profil, dar şi analizarea rezultatelor din punct de vedere productiv şi calitativ”, a susţinut Daniela Trifan.
Tot aici, în baza unui program de cercetare, sunt derulate experienţe de testare a unor populaţii locale de soiuri de grâu, secară, orz şi triticale, experienţe cu îngrăşăminte foliare (doze, epoci de semănat) la grâu, tratamente la sămânţă împotriva gândacului ghebos al cerealelor, dar şi a altor agenţi de dăunare, cercetări privind identificarea unor noi rase de lupoaie, testarea de tratamente la sămânţa de porumb şi a unor îngrăşăminte foliare la culturile prăşitoare.

Daniela Trifan: „Concluzia generală este că tehnologiile agricole trebuie să fie adaptate în permanenţă la schimbările climatice preconizate, iar cercetarea în agricultură va trebui să se axeze şi să răspundă nevoilor cu care se confruntă fermierii în fiecare an agricol”.

DRONELE VOR MONITORIZA CÂMPUL

Echipa de cercetători de la SCDA Brăila a intrat într-o competiţie privind câştigarea unui proiect, în valoare de aproape 1,3 milioane de lei, ce vizează monitorizarea culturilor agricole cu ajutorul dronelor. „Proiectul se va derula pe o perioadă de doi ani şi va cuprinde realizarea unei baze de date pentru producătorii agricoli privind monitorizarea culturilor agricole cu ajutorul dronelor la fermierii care se abonează la noi. De asemenea, vom realiza cartări agrochimice şi o platformă on line pentru a se urmări fertilitatea solului, starea fitosanitară a culturilor, situaţia climatică, se vor emite avertizări la boli şi dăunători, dar şi recomandările de specialitate privind tratamentele fitosanitare şi planul de fertilizare a culturilor”, ne-a declarat Daniela Trifan.

Articol publicat în revista Ferma nr. 5/254 (ediţia 15-31 martie 2020)