Am mai scris că fiecare stat membru al Uniunii Europene trebuie să elaboreze un Plan Naţional Strategic (PNS), în baza căruia va primi şi va distribui către beneficiari banii alocaţi în cadrul noului exerciţiu financiar european 2021 – 2027. Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale lucrează în prezent la PNS, dar elaborarea trebuie accelerată, fiindcă Germania, care deţine în această jumătate de an preşedinţia Consiliului European, a comunicat că până la începutul lunii octombrie ar trebui adoptată noua PAC.
Cum va arăta în final PNS?
Despre direcţiile de dezvoltare a agriculturii româneşti preconizate de MADR am mai scris, dar cum discuţiile nu sunt încheiate, revenim şi în acest număr asupra acestui subiect crucial pentru sectorul agro-alimentar din România.
Principalii doi comunicatori ai ministerului în chestiunea PNS sunt ministrul Adrian Oros şi secretarul de stat Emil Dumitru. O parte din conţinutul discuţiilor avute de minister cu mediul asociativ a fost publicată pe siteul madr.ro şi am semnalat informaţiile la momentul respectiv. Cei doi responsabili principali au comunicat însă şi pe alte canale publice, cum ar fi reţelele de socializare, evenimente online sau în mass media, astfel că deţinem câteva informaţii esenţiale despre cum va arăta în final PNS.
Cooperativizarea este o prioritate ministerială
Invitat online la postul ViaCluj.TV, ministrul Adrian Oros a spus că PNS este ”în lucru”, iar printre priorităţi se numără: sprijinirea fermei de familie, încurajarea cooperativizării, sprijinirea afacerilor de depozitare şi procesare, sprijinirea tinerilor fermieri şi a învăţământului dual. Adrian Oros a susţinut că ”fermierii mici şi mijlocii ar trebui să se cooperativizeze, fiindcă aceasta este singura modalitate realistă prin care ei îşi pot creşte foarte mult puterea de negociere atunci când vor să-şi procure inputuri, dar mai ales când vor să-şi vândă producţia, în sensul că au posibilitatea să-şi vândă toată producţia şi la preţuri rezonabile”.
Mai multe unităţi de procesare
Creşterea capacităţii de depozitare şi procesare a materiei prime agricole este un alt obiectiv important cuprins în PNS. România înregistrează deficit comercial în sectorul agro-alimentar, valoarea acestui deficit ajungând la 1.400.000.000 de euro. Țara noastră este exportator de materii prime, în special cereale şi animale vii, dar importă cantităţi mari de produse agro-alimentare procesate. Desigur, acest indicator macro-economic nu trebuie absolutizat, atât timp cât, în prezent, clientul român are acces la marfă diversă şi la raport calitate-preţ rezonabil. România ceauşistă nu avea deficit comercial în sectorul agro-alimentar, dar rafturile alimentarelor erau goale! Deficitul comercial este totuşi un indicator macro-economic care nu trebuie ignorat de autorităţi.
Dezvoltarea sectorului de depozitare şi procesare ar fi benefică pentru România, fiindcă ar crea locuri de muncă, ar creşte contribuţiile la buget şi ar putea spori câştigurile financiare pe lanţul alimentar. Ministrul a precizat că, de pildă, oferta pentru ţările arabe, beneficiare ale ovinelor vii, ar putea conţine şi carcase de oaie, obţinute în cele 52 de abatoare acreditate să facă export.
Vin miliardele!
Recent, funcţionarii români din MADR şi experţii europeni au avut o rundă de negocieri, despre care secretarul de stat Emil Dumitru a spus că ”n-au fost simple deloc”. Discuţiile au fost axate pe bugetul de care România va beneficia în următorul exerciţiu financiar. ”Nu este un buget care să ne mulţumească întru totul, dar este rezonabil. Important este cum vom cheltui aceste sume de bani, pentru că în două exerciţii financiare am vorbit mai mult de rata de absorbţie şi nu de dezvoltarea sectorului agroalimentar din Romania”, a declarat Emil Dumitru în cadrul intervenţiei avute la o conferinţă derulată recent sub cupola FoodIntelForum.
Ce bani ar urma să primească România în următorii şapte ani?
13,78 miliarde de euro pe Pilonul I, care cuprinde plăţile directe, 7,01 miliarde de euro pe Pilonul II , care acoperă dezvoltarea rurală, iar pentru programul Next Generation – 0,72 miliarde de euro, potrivit datelor furnizate de Dumitru.
”Bugetul pe care îl avem pe PAC nu este un buget care să ne mulţumească întru totul, dar este rezonabil. Important este cum vom cheltui aceşti bani” EMIL DUMITRU, secretar de stat în MADR
SĂRĂCIA ALUNGĂ TINERII DIN SAT
Asta dezvăluie o analiză a Ministerului Agriculturii care stă la baza elaborării Planului Naţional Strategic 2021-2027. Click AICI şi aflaţi şi alte realităţi evidenţiate de analiza experţilor MADR.
Portalul nostru de ştiri agroinfo.ro vă ţine la curent cu deciziile care schimbă viitorul fermierilor români.
un articol de
DUMITRU NEDELCU
