Din articol veţi afla:

• Ce este Phomopsis mali – Cancerul rugos al pomilor?
• Cum recunoaştem cancerul rugos al pomilor?
• Simptomele cele mai des întâlnite la pomi
• Ce trebuie să ştiţi despre cancerul rugos al pomilor?
• Măsuri chimice. Tratament îmotriva cancerului rugos al pomilor
• ATENŢIE LA PUIEŢII CUMPĂRAŢI!

Ce este Phomopsis mali – Cancerul rugos al pomilor?

Phomopsis mali este o ciupercă care infectează trunchiurile, ramurile şi lăstarii pomilor. Peste 60 de specii de Phomopsis au fost descrise până în prezent. În general, ciupercile din genul Phomopsis produc alfa şi beta conidii. 

 Stadiul telomorf sau sexuat se numeşte Diaporthe perniciosa Marchal, sin. Diaporthe eres Nitschke (stadiul sexuat) cu forma conidiană sau stadiul asexuat Phomopsis mali Roberge, sin. Phomopsis perniciosa Grove – Cancerul rugos al pomilor

Phomopsis mali este o ciupercă care infectează trunchiurile, ramurile şi lăstarii pomilor. Fiecare specie este identificată în general după mărimea conidiilor şi a gazdei de la care a fost izolată, identificarea precisă fiind destul de anevoioasă uneori (Uecker, 1988).

Cum recunoaştem cancerul rugos al pomilor?

Phomopsis mali este o ciupercă care trăieşte în trunchiurile, ramurile şi lăstarii pomilor. În mod obişnuit, se instalează pe lăstarii din anul curent sau infectează părţile stresate şi slăbite ale plantelor.
Pătrunde cu uşurinţă prin rănile cauzate de unelte, utilaje, insecte şi în urma tăierilor care nu sunt badijonate. De asemenea, poate pătrunde prin muguri şi în cazurile grave ajunge chiar în tulpini. Cel mai adesea atacă tulpinile cu diametru mic (cum este şi cazul de faţă). Astfel de infecţii pot apărea chiar în pepiniere la portaltoi. Există astfel de raportări care arată prezenţa fungului Phomopsis mali în pepinierele de măr.

Phomopsis este o ciupercă ce poate produce pagube semnificative în producţie deoarece afectează lăstarii roditori. Pe lângă asta, la atacuri masive duce la declinul pomilor. În plantaţiile tinere, în caz de infecţii grave, pomii se pot usca. Phomopsis nu alege. Pomii pot fi atacaţi la orice vârstă. Iniţial, apar necroze pe lăstarii din anul curent în zona mugurilor vegetativi, florali şi a peţiolului. Aceste necroze iniţiale se vor extinde rapid şi vor afecta ţesuturile vasculare. Din acest motiv, lăstarii se vor ofili iar mai tarziu se vor necroza, căpătând aspect de arsură. În aceste zone se formează numeroase picnidii primăvara. Picnidiile produc mase gelatinoase în condiţii de umiditate, pline de conidii (Uddin et al., 1998; Latham et al., 1991).
În general, speciile de Phomopsis produc simptome grave la plante, care constau în cancere, creşteri încetinite, putreziri ale rădăcinilor, putregai la fructe, pete pe frunze, arsuri, ofiliri şi declin la o gamă largă de plante gazde (după Uecker, 1988; Santos et Phillips, 2009).

Simptomele cele mai des întâlnite la pomi sunt:

• Zone scufundate de culoare închisă în scoarţa din jurul mugurilor, cicatricilor rămase în urma căderii frunzelor;
• Leziuni deschise pe lăstari, tulpini, ramuri (cancere). Prin ”cancer” înţelegem o zonă de lemn sau o zonă mai mare dintr-un pom care este bolnavă. În astfel de situaţii scoarţa afectată moare, mor lăstarii bolnavi, uneori porţiuni din pom şi chiar pomul în totalitate.
• Lăstari uscaţi, necrozaţi, cu numeroase leziuni deschise, rugoase pe suprafaţa scoarţei;
• Decolorări ale scoarţei;
• Modificări de culoare la nivelul scoarţei de pe tulpini, lăstari şi ramuri. Scoarţa afectată prezintă culoare roşietică – portocalie;
• Scoarţă deformată, umflată, ce prezintă culoare portocalie;
• Umflături de culoare deschisă la suprafaţa scoarţei decolorate. Sub umflături se observă fructificaţiile ciupercii;
• Cancere deschise vechi, cu aspect rugos, verucos, de culoare neagră din care au erupt picnidiile ciupercii patogene;
• Ţesuturi vasculare brunificate;
• Scoarţă crăpată, de culoare neagră cenuşie sub care se află numeroase picnidii negre;
• Lemn brunificat, mort;
• Brunificări sub scoarţa lăstarilor ce par sănătoşi dar de fapt sunt infectaţi (în zona mugurilor);
• Cortexul rădăcinilor primare înmuiat, putred, culoare brun roşcată în secţiune;
• Rădăcini bolnave ce prezintă simptom de putrezire;
• Rădăcini laterale cu necroze în cilindrul central.

Ce trebuie să ştiţi despre cancerul rugos al pomilor?

• Phomopsis se dezvoltă bine în condiţii de vreme rece şi ploioasă;
• Toate speciile de Phomopsis sunt înrudite şi tind să se comporte destul de similar;
• Iernează în părţi de plantă infectate, în special ramuri şi lăstari.
• Lemnul vechi poate fi o sursă de spori pentru câţiva ani.
• Adesea este introdus odată cu materialul săditor (lăstarii morţi şi leziunile pot fi vizibile la plantele tinere).
• Produce corpuri fructifere în formă de pară (vizibile sub formă de coşuri maronii până la negre în părţile de plante infectate) cu spori mici, care sunt exudaţi în mase gelatinoase şi dispersaţi de stropii de ploaie şi apa de irigare (Schilder et al. 2005).
• Stadiul sexuat este rar, rezultând puţini spori în aer sau deloc.
• Dispersia sporilor este locală (de obicei la mai puţin de 3 metri de sursă, poate ceva mai departe în caz de ploaie provocată de vânt).
• Ploaia contribuie în mod semnificativ la producerea sporilor, dispersarea şi realizarea infecţiilor.
• Duratele mai lungi de umezeală (24 – 72 de ore) sunt ideale pentru infecţie.
• Rănile produse de îngheţ pot predispune ţesuturile la infecţie.
• Phomopsis mali este activ în cea mai mare parte a sezonului de vegetaţie. Se ştie că îşi eliberează majoritatea sporilor în primăvară şi la începutul verii, care este un moment important pentru controlul bolilor (Ĺefter et Minoiu, 1990).
• Are unul sau mai multe cicluri de infecţie pe sezon.
• Preferă temperaturi reci până la temperaturi moderate (15 – 24° C).
• Ţesuturile tinere sunt cele mai susceptibile la infecţie.
• Vremea rece poate încetini creşterea ţesuturilor tinere şi poate creşte timpul de uscare dacă este umed, prelungind astfel perioada susceptibilă.
• Infecţia poate fi latentă, în special la fructe. Chiar şi pe ţesuturile vegetative, infecţia nu poate deveni vizibilă decât după 2 – 4 săptămâni de la infecţie (Schilder, 2006).

Cum putem controla patogenul? Măsuri de prevenţie

Phomopsis poate fi controlat cel mai bine prin combinarea măsurilor de igienă culturală (îndepărtarea şi distrugerea părţilor bolnave ale plantei) cu măsurile chimice.

Măsuri de prevenţie (foarte importante):
• Tăierea tulpinilor şi ramurilor infectate şi scoaterea lor din livadă. Ulterior ele trebuie distruse, fie prin ardere (care este interzisă), fie prin tocare şi îngropare;
• Ramurile bolnave se îndepărtează împreună cu 15 cm de ţesut sănătos în sezonul de repaus vegetativ şi cu 30 cm în sezonul vegetativ. Rănile rămase în urma tăierii trebuie badijonate cu mastic: vopsea Bordeaux, pe bază de sulfat de cupru, var şi ulei de in – raport 1:2:3 sau vopsea Chaubattia pe bază de carbonat de cupru, oxid de plumb şi ulei de in – raport 1:1:1,25;
• Dacă ramurile bolnave nu sunt tăiate şi eliminate din plantaţie, vor continua să producă spori timp de 1 – 2 ani iar riscul de răspândire al cancerului creşte;
• Evitaţi tăierile pe timp umed;
• Dezinfectaţi instrumentele cu care tăiaţi pomii (alcool 70% sau hipoclorit 2 – 3%);
• Evitaţi stresul produs de secetă, de atacul insectelor, de tăierile excesive;
• Cultivaţi soiuri rezistente;
• Dirijaţi coroana pomilor în aşa fel încât aerul să circule şi să nu fie încurajate noi infecţii.

Măsuri chimice. Tratament îmotriva cancerului rugos al pomilor

• Fungicidele pot fi eficiente în protejarea părţilor din plantă nou dezvoltate, înainte ca acestea să fie infectate. Asta înseamnă că, efectul curativ al fungicidelor asupra trunchiurilor şi ramurilor infectate este redus. Foarte importante sunt tratamentele din toamnă. În caz de infecţie cu Phomopsis, un prim tratament ar trebui făcut imediat după recoltarea fructelor (octombrie). Al doilea tratament ar trebui efectuat la căderea frunzelor.
• Primăvara, este vital să executăm un tratament la dezmugurit cu un produs sistemic. Tiofanatul metil s-a dovedit eficient în ţinerea sub control a acestui patogen. Poate fi amestecat cu substanţe de contact pe bază de mancozeb, captan. Noile creşteri mai pot fi protejate şi cu substanţe pe bază de cupru, tebuconazol etc.
• Tratamentele trebuie repetate la intervale de 7 şi 14 zile până când noile creşteri devin mature. Pomii trebuie verificaţi pentru depistarea noilor infecţii.
Metode biologice
Fungicidele biologice nu au efect curativ ci doar preventiv. Putem totuşi utiliza printre tratamentele chimice şi produsul SERENADE ASO pe bază de Bacillus subtilis, suşa QST713. Acest produs ar fi funcţionat profilactic într-o livadă neinfectată.

ATENŢIE LA MATERIALUL SĂDITOR CUMPĂRAT!

De curând a trebuit să pun un diagnostic unei livezi de măr cultivată în sistem ecologic. Merii au început să se usuce în această primăvară. De fapt, procesul de uscare a început încă din toamnă. O parte din puieţii de măr au fost plantaţi în decembrie 2019 (1/2 din suprafaţa livezii) iar cealaltă parte, în luna aprilie a anului 2020. Controlul efectuat de mine în livadă a pus în evidenţă prezenţa unui patogen destul de periculos, ce produce boala numită ”cancerul rugos al pomilor”. Pomii uscaţi prezentau simptome tipice produse de fungul Phomopsis mali. Cred, în urma analizelor de laborator că este vorba despre această specie de Phomopsis, deşi este greu să stabilim cu precizie specia. Totuşi, prin asociere cu gazda şi analizele la microscop, mă hazardez să spun că este vorba despre Diaporthe eres Nitschke, care de altfel este des raportată ca fiind prezentă la măr în livezile şi pepinierele din Europa. În România există menţiuni despre prezenţa acestei specii la măr (Lefter et Minoiu, 1990).
Este anormal totuşi să avem infecţii cu Phomopsis la pomi atât de tineri. Dată fiind infecţia masivă şi existenţa fructificaţiilor vechi pe tulpini, suspectez, ca specialist că, pomii au venit bolnavi din pepinieră. Merii din această livadă sunt de provenienţă străină, adică vin dintr-o pepinieră din Europa. Nu voi spune despre ce pepinieră este vorba, că nu se cade. Vreau în schimb să vă atrag atenţia asupra verificării cu mare atenţie a materialului de plantat, mai ales când doriţi să practicaţi pomicultură în sistem ecologic. În astfel de situaţii este vital ca materialul de plantat să fie sănătos. Dacă nu aveţi cunoştinţe despre patogenii speciei respective este bine să chemaţi un specialist. Nu cumpăraţi pomi care prezintă scoarţă crăpată, scoarţă umflată, rugozităţi, modificări de culoare la nivelul scoarţei. Faceţi secţiuni în rădăcină, tulpină, ramuri, lăstari pentru a vedea dacă există brunificări la nivelul lemnului şi al ţesuturilor vasculare. Scrijeliţi scoarţa în zona mugurilor. Dacă dedesubt lemnul este brun, trebuie să vă îngrijoraţi. De regulă, puieţii vin cu certificate fitosanitare care atestă că sunt ”virus free”. Nu este suficient. Sunt mulţi alţi patogeni care pot omorî pomii tineri. Pomii în vârstă rezistă mai bine de obicei la atacul patogenilor.

În cazul de faţă eu aş merge pe următoarele combinaţii:
• Tiofanat – metil plus captan sau mancozeb;
• Metiram plus piraclostrobin – preluat de la viţa de vie, deoarece în ”Codexul produselor de protecţia plantelor” omologate la măr, nu există nici un produs omologat pentru Phomopsis;
• Fosetil de aluminiu plus mancozeb.

Sursa text şi foto: https://www.facebook.com/officescdalovrin/
Mulţumim doamnei dr. ing. Cotuna Otilia, Şef Laborator Protecţia plantelor SCDA Lovrin – CS III dr. ing. Cotuna Otilia, Şef lucrări – FACULTATEA DE AGRICULTURĂ – USAMVB Timişoara

Bibliografie
• Latham, A. J., Morgan-Jones, G., Campbell, H. L., 1991 – Phomopsis dieback of peach shoots in Alabama. Plant Dis. 74:426.
• Lefter G., Minoiu N., 1990 – Combaterea bolilor şi dăunătorilor speciilor pomicole seminţoase, Editura Ceres, Bucureşti, 193 p.
• Santos J. M., Phillips A. J. L., 2009 – Resolving the complex of Diaporthe (Phomopsis) species occurring on Foeniculum vulgare in Portugal. Fungal Divers 34:111 – 125.
• Schilder A., 2006 – Michigan State University Extension, Department of Plant Pathology – May 16, 2006, published by Michigan State University Extension. For more information, visit https://extension.msu.edu..
• Schilder A. M. C., Erincik O., Castlebury L., Rossman A., Ellis M. A., 2005 – Characterization of Phomopsis spp. infecting grapevines in the Great Lakes region of North America. Plant Dis 89:755 – 762.
• Uecker, F. A., 1988 – A World List of Phomopsis Names with Notes on Nomenclature, Morphology and Biology. Cramer Publishers, Berlin.
• Uddin, W., Stevenson, K. L., Pardo-Schultheiss, R. A., Rehner, S. A., 1998 – Pathogenic and molecular characterization of three Phomopsis isolates from peach, plum, and Asian pear. Plant Dis. 82:732-737.

Notă: Acest material nu poate fi utilizat de către nimeni fără acordul autorului. Fotografiile sunt originale şi nu pot fi folosite în lucrări ştiinţifice, articole sau cărţi, etc..fără acceptul autorului. SCDA Lovrin, prin Laboratorul de Protecţia plantelor şi Facultatea de Agricultură din cadrul USAMVB Timişoara, doreşte să vină în sprijinul fermierilor cu informaţii corecte, din teren, cu privire la bolile şi dăunătorii din culturile agricole. În acest sens, materialul poate fi studiat şi distribuit de către cei direct interesaţi.