Fermierii europeni au la dispoziție tot mai puține substanțe active pentru protecția plantelor, în timp ce costurile de producție cresc, iar schimbările climatice pun presiune asupra recoltelor. Potrivit unui studiu comandat de Bayer, numărul substanțelor active disponibile în UE a scăzut de la peste 1.000 la aproximativ 420, în timp ce productivitatea agricolă europeană avansează mult mai lent decât în marile puteri agricole ale lumii.

Productivitatea culturilor agricole din Uniunea Europeană avansează mult mai lent decât în marile puteri agricole ale lumii, în timp ce fermierii se confruntă cu presiunea schimbărilor climatice, costuri ridicate și acces limitat la noi tehnologii.

Un studiu comandat de Bayer atrage atenția asupra reducerii numărului de substanțe active aprobate pentru protecția plantelor și solicită un cadru de reglementare care să faciliteze accesul la inovație, fără a compromite standardele de siguranță.

Agricultura europeană se află la intersecția mai multor provocări: competitivitate economică, securitate alimentară, adaptare la schimbările climatice și reducerea impactului asupra mediului. În acest context, accesul fermierilor la tehnologii moderne și la soluții eficiente pentru protecția culturilor devine o temă tot mai importantă.

Potrivit cercetării The Resilience Gap, comandată de Bayer și realizată pe baza unei analize economice a Oxford Economics, a unui sondaj în rândul a peste 8.000 de consumatori și a unor interviuri cu aproximativ 90 de fermieri din opt piețe europene, agricultura vegetală europeană riscă să piardă teren în competiția internațională.

Productivitatea culturilor agricole din UE crește cu numai 0,1% pe an

Datele analizate pentru perioada 2011-2023 arată diferențe importante între ritmul de creștere a producției vegetale în Uniunea Europeană și cel înregistrat pe alte piețe agricole.

În UE, producția culturilor agricole a crescut, în medie, cu numai 0,1% pe an. În Regatul Unit, aceasta a stagnat. Prin comparație, media mondială a fost de aproximativ 2% anual.

În Statele Unite, ritmul de creștere a fost de aproximativ 1%, în timp ce China, Canada și India au înregistrat creșteri anuale cuprinse între 2% și 3%. Brazilia s-a remarcat printr-un avans mediu de 3,3% pe an, situându-se printre piețele agricole cu cea mai rapidă creștere.

Aceste diferențe ridică întrebări privind capacitatea agriculturii europene de a-și menține competitivitatea într-un context internațional tot mai dificil.

Conform studiului, agricultura vegetală contribuie cu aproximativ 246 de miliarde de euro la produsul intern brut al UE și susține circa 4,5 milioane de locuri de muncă. Importanța sectorului depășește însă activitatea desfășurată în ferme: producția agricolă generează activitate economică suplimentară în industria alimentară, transporturi, logistică și alte ramuri conexe.

Costurile inputurilor și schimbările climatice pun presiune pe fermieri

Pe lângă ritmul redus de creștere a producției, fermierii europeni trebuie să gestioneze majorarea costurilor de producție și incertitudinile generate de piețele internaționale.

Analiza citată de Bayer indică faptul că, în 2025, prețurile îngrășămintelor erau cu aproximativ 60% mai mari decât în 2020. În aceeași perioadă, prețurile energiei crescuseră cu 51%, iar costurile utilajelor și echipamentelor, cu 25%.

Dependența de importuri pentru o parte importantă a îngrășămintelor utilizate în agricultura europeană reprezintă un alt factor de vulnerabilitate. Potrivit datelor prezentate în materialul studiului, aproximativ 70% din necesarul de îngrășăminte fosfatice, 40% din cel de îngrășăminte potasice și 30% din cel de îngrășăminte azotate este acoperit prin importuri.

În aceste condiții, perturbările lanțurilor internaționale de aprovizionare pot influența direct costurile și deciziile economice ale fermierilor.

Schimbările climatice amplifică presiunile asupra sectorului.

Studiul estimează că pierderile anuale asociate riscurilor climatice în agricultura vegetală din UE se ridică la 17,4 miliarde de euro, echivalentul a aproximativ 6,4% din producția sectorului.

Până în 2050, pierderile ar putea ajunge la 24,8-28,9 miliarde de euro anual.

Aceste estimări subliniază importanța unor soluții care să permită protejarea culturilor, gestionarea mai eficientă a resurselor și adaptarea producției la condiții climatice tot mai imprevizibile.

De la peste 1.000 la aproximativ 420 de substanțe active

Una dintre principalele preocupări evidențiate de cercetare privește restrângerea gamei de substanțe active disponibile pentru protecția plantelor.

Potrivit studiului comandat de Bayer, la începutul anilor 2000 erau autorizate în UE peste 1.000 de substanțe active, în timp ce în prezent sunt aprobate aproximativ 420.

În ultimii șapte ani, fermierii ar fi pierdut accesul la 92 de substanțe active, în timp ce numai o nouă substanță activă sintetică ar fi ajuns pe piață în aceeași perioadă.

Aceste cifre trebuie interpretate în contextul reglementărilor europene privind evaluarea și autorizarea substanțelor utilizate în produsele de protecție a plantelor. Reducerea numărului de substanțe active nu reflectă, de una singură, întreaga evoluție a soluțiilor disponibile, dar ridică problema existenței unor alternative eficiente pentru combaterea bolilor, dăunătorilor și buruienilor.

Retragerea unor substanțe poate determina modificări ale strategiilor de protecție, în special atunci când alternativele nu sunt disponibile sau nu oferă aceeași eficacitate în condițiile concrete din teren.

Fermierii intervievați în cadrul cercetării și-au exprimat îngrijorarea că reducerea opțiunilor disponibile ar putea îngreuna rotația substanțelor active și gestionarea rezistenței buruienilor și dăunătorilor.

În același timp, autorizarea produselor fitosanitare trebuie să țină cont de riscurile pentru sănătatea umană și mediu. Provocarea pentru factorii de decizie este găsirea unui echilibru între aceste obiective și necesitatea de a asigura fermierilor acces la soluții eficiente.

UE și Regatul Unit au abordări diferite în privința autorizării

Studiul evidențiază și diferențe între evoluția autorizărilor din Uniunea Europeană și cea din Regatul Unit.

Potrivit datelor prezentate de Bayer, din 2022, Regatul Unit a aprobat patru substanțe active noi care nu sunt încă aprobate în UE sau se află în procedură de autorizare.

Totodată, autoritățile britanice au menținut autorizarea a 15 substanțe active pentru care aprobarea la nivelul UE a expirat sau care au fost retrase după Brexit.

Aceste diferențe ilustrează modul în care sistemele de reglementare pot influența accesul fermierilor la instrumentele de protecție a culturilor.

Pentru agricultori, problema nu se rezumă la numărul substanțelor active autorizate. Contează și disponibilitatea unor soluții adaptate culturilor cultivate, condițiilor pedoclimatice și tipurilor de organisme dăunătoare întâlnite în ferme.

În lipsa unor alternative adecvate, fermierii pot fi nevoiți să își modifice tehnologiile de cultură, să recurgă la combinații diferite de metode de combatere sau să accepte un nivel mai ridicat de incertitudine în gestionarea riscurilor fitosanitare.

Noile tehnologii genomice, o oportunitate pentru agricultura europeană

Accesul la inovație nu se limitează la produsele fitosanitare. Studiul comandat de Bayer atrage atenția și asupra potențialului tehnologiilor moderne de ameliorare a plantelor, inclusiv al noilor tehnici genomice.

Aceste tehnologii pot contribui la obținerea unor soiuri și hibrizi cu caracteristici îmbunătățite, în funcție de metoda utilizată și de trăsăturile urmărite. Printre obiectivele cercetării se numără creșterea toleranței la stresul climatic, îmbunătățirea rezistenței la anumite boli și dăunători și creșterea stabilității producțiilor.

În ceea ce privește organismele modificate genetic și noile tehnici genomice, cadrul de reglementare și condițiile de utilizare diferă între UE și alte mari piețe agricole.

Bayer consideră că procedurile europene trebuie să fie mai previzibile și să țină cont de caracteristicile și riscurile specifice fiecărei tehnologii. Compania susține că evaluarea trebuie să rămână riguroasă, dar să permită introducerea mai rapidă a soluțiilor care îndeplinesc cerințele de siguranță.

Pentru fermieri, accesul la aceste tehnologii ar putea extinde instrumentele disponibile pentru adaptarea culturilor la schimbările climatice și pentru gestionarea presiunii bolilor și dăunătorilor.

Totuși, beneficiile concrete depind de caracteristicile fiecărui produs, de rezultatele evaluărilor științifice și de condițiile în care tehnologia poate fi utilizată.

40 din 100 de ferme și companii agricole au probleme financiare! 1.700 de firme sunt restructurabile sau în insolvență iminentă

Agricultura de precizie și inteligența artificială pot completa soluțiile existente

Pe lângă ameliorarea plantelor și protecția fitosanitară, cercetarea indică agricultura de precizie, automatizarea și inteligența artificială drept direcții importante pentru dezvoltarea sectorului.

Agricultura de precizie poate ajuta la adaptarea intervențiilor la variațiile din interiorul parcelelor, la utilizarea mai eficientă a inputurilor și la îmbunătățirea monitorizării culturilor.

Sistemele digitale și instrumentele bazate pe inteligență artificială pot sprijini identificarea timpurie a unor probleme fitosanitare, analiza datelor din ferme și fundamentarea deciziilor tehnologice.

Aceste soluții nu înlocuiesc automat produsele de protecție a plantelor și nici nu garantează creșterea producției. Eficiența lor depinde de calitatea datelor, de infrastructura disponibilă, de pregătirea utilizatorilor și de integrarea în tehnologia fiecărei ferme.

În acest sens, accesul la inovație presupune atât existența unor produse și tehnologii noi, cât și capacitatea fermierilor de a le utiliza în condiții economice viabile.

Consumatorii susțin accesul fermierilor la tehnologii moderne

Rezultatele sondajului realizat în cadrul cercetării arată că securitatea alimentară și accesul la inovație sunt preocupări importante pentru consumatorii europeni.

Potrivit studiului, 84% dintre respondenți consideră că fermierii ar trebui să aibă acces la cele mai noi tehnologii și inovații, astfel încât acestea să poată contribui la obținerea unor recolte mai bune și la reducerea presiunii asupra prețurilor alimentelor.

De asemenea, 77% dintre cei chestionați consideră că reducerea birocrației ar putea contribui la asigurarea pe termen lung a necesarului de alimente al Europei.

Rezultatele indică o susținere importantă pentru modernizarea agriculturii, dar nu trebuie interpretate ca un acord automat al consumatorilor cu orice tehnologie sau produs. Acceptarea unei inovații depinde și de modul în care sunt evaluate și comunicate beneficiile, riscurile și condițiile de utilizare.

Ce solicită Bayer: reglementări previzibile și acces mai rapid la inovație

Prezentând concluziile cercetării, Frank Terhorst, responsabil pentru strategie și sustenabilitate în cadrul diviziei Crop Science a Bayer, a subliniat importanța consolidării autonomiei, competitivității și rezilienței agriculturii europene.

Compania solicită un cadru de reglementare care să faciliteze accesul la noile tehnologii și să permită proceduri de autorizare mai previzibile, menținând în același timp standardele ridicate de siguranță ale Uniunii Europene.

Dincolo de poziția companiei, provocarea rămâne relevantă pentru întregul sector: cum poate agricultura europeană să își îmbunătățească productivitatea și să se adapteze schimbărilor climatice, păstrând în același timp un nivel ridicat de protecție a sănătății și mediului?

Răspunsul va depinde de capacitatea cercetării, a industriei și a autorităților de reglementare de a transforma progresul științific în soluții accesibile, eficiente și sigure pentru fermieri.

Pentru agricultura europeană, competitivitatea viitoare nu va depinde doar de numărul tehnologiilor disponibile, ci și de capacitatea de a le evalua corect, de a le introduce la timp și de a le integra în sisteme de producție sustenabile.