29,9 milioane de euro pentru fermieri, dar România tace: ce schemă pregătește MADR pentru îngrășăminte?
România are la dispoziție aproape 30 de milioane de euro pentru măsuri destinate fermierilor afectați de problemele economice generate de criza din Orientul Mijlociu și poate adăuga un sprijin național de până la 200% din această sumă.
În paralel, Uniunea Europeană a creat un instrument distinct pentru fermierii afectați de explozia costurilor îngrășămintelor. Cu toate acestea, cu doar câteva zile înainte de termenul-limită pentru notificarea Comisiei Europene, organizațiile fermierilor spun că nu au primit încă răspunsuri oficiale de la MADR.
Aproape 30 de milioane de euro. Și încă multe necunoscute
Subiectul sprijinului pentru achiziția de îngrășăminte intră într-o zonă critică.
Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) susține că a solicitat încă din 26 august Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură clarificări privind două instrumente europene adoptate în contextul creșterii costurilor suportate de fermieri.
Primul dintre acestea, Regulamentul (UE) 2026/1894, pune la dispoziția României 29.977.500 de euro pentru măsuri destinate fermierilor afectați de problemele economice generate de criza din Orientul Mijlociu.
Mai mult, în condițiile regulamentului, România poate acorda și un sprijin național suplimentar de până la 200% din această sumă.
Cu alte cuvinte, există un instrument european, există o sumă alocată și există inclusiv posibilitatea unei contribuții naționale suplimentare.
Întrebarea fermierilor este simplă: cum intenționează România să folosească acești bani?
Situația este cu atât mai importantă cu cât există și un al doilea mecanism european.
Regulamentul (UE) 2026/1768 introduce o intervenție distinctă destinată fermierilor afectați de creșterea drastică a prețurilor îngrășămintelor. Instrumentul poate acoperi o parte din costurile suplimentare generate de evoluția prețurilor începând cu 1 martie 2026.
De aici apare una dintre principalele întrebări ridicate de organizațiile agricole: pot fi utilizate cele două instrumente în mod complementar?
AAC susține că a solicitat MADR să clarifice dacă mecanismele pot fi aplicate pentru categorii distincte de fermieri sau pentru tipuri distincte de costuri, astfel încât să fie evitată supracompensarea.
Este o întrebare esențială, pentru că modul în care România va combina – sau nu – aceste instrumente poate influența direct amploarea și distribuirea sprijinului.
Fermierii cer să știe cine primește banii și cât
Dincolo de existența fondurilor, problema centrală este reprezentată de regulile după care acestea vor fi distribuite.
Alianța pentru Agricultură și Cooperare a cerut informații privind:
criteriile de eligibilitate;
beneficiarii;
metodologia de calcul;
cuantumul sprijinului;
numărul beneficiarilor;
sursele de finanțare;
modul de utilizare a instrumentelor europene disponibile.
Organizația a solicitat, de asemenea, un dialog cu reprezentanții fermierilor înainte de definitivarea schemei și notificarea acesteia către Comisia Europeană.
Potrivit scrisorii deschise, până la 23 septembrie nu fusese primit un răspuns oficial la aceste solicitări.
Între timp, proiectul schemei ar fi deja redactat
Aici apare una dintre cele mai importante contradicții semnalate în scrisoarea deschisă.
În 22 septembrie au apărut declarații publice potrivit cărora proiectul privind sprijinul pentru achiziția de îngrășăminte este deja redactat și ar urma să fie aprobat de viitorul Guvern sau, în anumite condiții, prin Parlament.
Dacă proiectul este deja pregătit, întrebările organizațiilor agricole devin cu atât mai directe:
Este această schemă mecanismul prin care România pune în aplicare Regulamentul (UE) 2026/1894?
Sau România intenționează să utilizeze ambele instrumente europene?
Și, mai ales, care sunt condițiile concrete în care fermierii vor putea beneficia de sprijin?
30 septembrie: termenul care pune presiune pe București
Calendarul european face ca discuția să nu mai poată fi amânată prea mult.
Potrivit scrisorii AAC, Regulamentul (UE) 2026/1894 prevede că România trebuie să notifice Comisiei Europene, cel târziu la 30 septembrie 2026, măsurile pe care intenționează să le aplice.
Notificarea trebuie să includă inclusiv criteriile de eligibilitate, beneficiarii, cuantumurile și metodologia de distribuire.
Astăzi, 23 septembrie, mai sunt doar câteva zile până la acest termen.
În acest context, AAC solicită MADR să clarifice public, înainte de expirarea termenului, dacă proiectul privind sprijinul pentru îngrășăminte este schema pregătită pentru implementarea regulamentului european, care este valoarea acesteia și cine va putea beneficia de bani.
Câți bani va pune România efectiv în schemă?
O altă întrebare importantă privește suma care va fi pusă efectiv la dispoziția fermierilor.
AAC solicită să se precizeze dacă România intenționează să utilizeze integral cei 29.977.500 de euro alocați prin regulament și dacă va utiliza și posibilitatea acordării sprijinului național suplimentar de până la 200%.
În același timp, organizația cere să se spună dacă, în elaborarea schemei, a fost analizată și intervenția prevăzută la articolul 78b din Regulamentul (UE) 2021/2115, introdusă prin Regulamentul (UE) 2026/1768.
Cu alte cuvinte, miza nu este doar dacă va exista un sprijin, ci și cât de mult din instrumentele europene disponibile va fi folosit de România și în ce mod.
Ce vor, concret, organizațiile fermierilor
Lista de întrebări adresată MADR este una foarte concretă.
AAC solicită răspunsuri privind forma și valoarea schemei, criteriile de eligibilitate, beneficiarii, metodologia de calcul și acordare, utilizarea integrală a alocării europene, eventualul sprijin național suplimentar, folosirea celui de-al doilea instrument european și calendarul concret de aprobare și implementare.
Nu este, așadar, doar o solicitare privind existența unei scheme. Este o solicitare privind regulile jocului.
Pentru fermier, diferența este majoră. O sumă anunțată public nu înseamnă automat bani disponibili în fermă. Între alocarea europeană și plata efectivă există criterii, proceduri, beneficiari eligibili și un calendar de implementare.
Fermierii așteaptă răspunsuri, nu doar anunțuri
Alianța pentru Agricultură și Cooperare precizează că nu solicită măsuri în afara cadrului european.
Solicitarea este ca toate instrumentele și flexibilitățile puse la dispoziția României să fie analizate și utilizate transparent și eficient, astfel încât sprijinul să ajungă cât mai repede la fermierii care suportă presiunea creșterii costurilor de producție.
În același timp, AAC consideră necesară informarea și consultarea organizațiilor reprezentative ale fermierilor înainte de definitivarea unor măsuri cu impact direct asupra sectorului agricol.
Termenul de 30 septembrie se apropie. Iar întrebarea nu mai este doar dacă România are bani pentru sprijinirea fermierilor, ci cum, pentru cine și când vor ajunge acești bani în agricultură.
Agricultura românească are potențialul de a sprijini piața europeană aflată în creștere a combustibilului sustenabil pentru aviație (SAF), creând în […]
