Pentru Mihai Alexandru Cherecheş, fermier din Lehliu Gară, judeţul Călăraşi, campania de recoltare a adus producţii care, din punct de vedere cantitativ, pot fi considerate mulţumitoare. Totuşi, ploile căzute în perioada recoltatului au afectat calitatea grâului, iar acest lucru s-a reflectat imediat în preţul de valorificare.
Producţii bune la grâu şi orz
În sezonul agricol 2025/2026, ferma a cultivat aproximativ 150 de hectare cu grâu şi 100 de hectare cu orz. Rezultatele au fost satisfăcătoare din punct de vedere al producţiei, cu medii de aproximativ 7 tone/ha la grâu şi 7,5 tone/ha la orz. În schimb, precipitaţiile din timpul recoltării au afectat parametrii de calitate ai grâului, diminuând valoarea comercială a producţiei.
Diferenţa dintre grâul panificabil şi cel furajer s-a mărit
Potrivit fermierului, la el în zonă grâul panificabil se tranzacţiona la mijloc de iulie în jurul valorii de 0,93 lei/kg, însă problema este diferenţa tot mai mare faţă de grâul furajer. „La început de campanie, diferenţa dintre grâul de panificaţie şi cel furajer era de aproximativ 35 de bani/kg. În prezent, această diferenţă a crescut la 60 de bani/kg, ceea ce ne-a redus semnificativ veniturile”, constată tânărul agronom.
Penalizări fără bonificaţii
Mihai Alexandru Cherecheş critică şi modul în care sunt evaluate loturile de grâu la valorificare. Acesta explică faptul că, atunci când masa hectolitrică scade sub 72 kg/hl, traderii aplică o penalizare de 1% pentru fiecare unitate de calitate pierdută, iar sub acest prag grâul este încadrat direct la categoria furajeră.
În schimb, susţine el, producătorii nu beneficiază de bonificaţii atunci când livrează grâu cu parametri superiori, ceea ce creează un sistem pe care îl consideră dezechilibrat. „Există doar penalizări. Dacă ai o calitate foarte bună, nu primeşti nimic în plus. Dacă scade puţin masa hectolitrică, începi să fii penalizat, iar sub 72 kg/hl grâul este încadrat direct ca furaj”, afirmă agricultorul.
Rapiţa şi floarea-soarelui, evoluţii diferite
În ceea ce priveşte celelalte culturi, ferma a avut aproximativ 200 de hectare de rapiţă, unde alternanţa perioadelor reci şi calde, urmată de precipitaţiile abundente, a favorizat dezvoltarea buruienilor şi a îngreunat combaterea acestora.
În schimb, cultura de floarea-soarelui, care ocupă aproximativ 30 de hectare, se prezintă foarte bine. Singura dificultate a fost presiunea ridicată a buruienilor, în unele sole fiind necesare două erbicidări, în timp ce presiunea bolilor a rămas redusă.
