Grâul are doar 8 boabe pe spic în ferma arădeanului Dan Herțeg. Seceta lovește mortal agricultura din vestul țării.
Seceta severă care afectează vestul României compromite grav culturile agricole, iar fermierii avertizează că se confruntă cu una dintre cele mai dificile situații din ultimele decenii.
DAN HERȚEG: „NU NE MAI PREGĂTIM DE RECOLTARE, MURIM ECONOMIC!”
Dan Herțeg, proprietarul Agro Raluca din Semlac, județul Arad, susține că producțiile la culturile de toamnă sunt dezastruoase, iar pierderile financiare sunt uriașe.
Fermierul ne-a descris situația dramatică din teren:
Dan Herțeg: „Nu ne mai pregătim de campanie! Noi, anul ăsta, murim! Toate câmpurile cu culturi de toamnă sunt moarte. Niciodată, în cei 32 de ani de când fac agricultură, nu am pățit așa ceva”.
Potrivit acestuia, întreaga zonă de frontieră din vestul țării, de la Pecica și până spre Cenad, Sânnicolau Mare, Lovrin și Salonta, este afectată de secetă, iar culturile de toamnă sunt în mare parte compromise.
GRÂUL ARE DOAR 8 BOABE PE SPIC
La grâu, Dan Herțeg estimează o producție de maximum 2,5-3 tone la hectar, în condițiile în care într-un an normal recolta ar fi fost cu aproximativ 4 tone mai mare.
„Grâul are doar 8 boabe pe spic. Probabil vom recolta două tone și jumătate de grâu la hectar. Nu cred că vom ajunge la trei tone”, spune arădeanul.
Situația este similară și la rapiță, unde producțiile sunt estimate între mai puțin de o tonă și maximum trei tone la hectar, în funcție de cantitățile de precipitații înregistrate local.
În cazul orzului, fermierii care au cultivat această cultură ar putea obține între 4,5 și 5 tone la hectar, rezultate considerate ceva mai bune decât cele estimate la grâu.
PIERDERI DE PESTE UN MILION DE EURO
Agro Raluca exploatează aproximativ 2.200 ha de grâu și 1.200 de rapiță. Potrivit calculelor făcute de fermier, doar la cultura de grâu pierderile depășesc un milion de euro.
„Pierd aproximativ patru tone la hectar. La 2.200 de hectare înseamnă aproape 9.000 de tone de grâu pierdute. Vorbim de peste un milion de euro”, explică proprietarul Agro Raluca.
Costurile de producție la grâu sunt estimate la aproximativ 5.000-5.200 de lei pe hectar, în timp ce producția realizată în acest an nu va acoperi cheltuielile.
SECETA LOVEȘTE MORTAL AGRICULTURA DIN VESTUL ȚĂRII
Fermierul pune situația exclusiv pe seama lipsei precipitațiilor și a schimbărilor climatice.
„Nu a plouat. Suntem într-o secetă pedologică severă de un an și jumătate. Nu avem niciun gram de rezervă de apă în sol, iar pentru refacerea rezervei de apă ar fi nevoie de 500-600 de litri”, spune agricultorul Dan Herțeg.
Nici culturile de primăvară nu oferă prea multe motive de optimism.
„De trei-patru ani nu mai avem nicio speranță în culturile de primăvară”, afirmă fermierul.
INVESTIȚII ÎN IRIGAȚII ȘI PROBLEME CU PROIECTELE FINANȚATE
În încercarea de a reduce impactul secetei, Dan Herțeg intenționează să investească în sisteme de irigații și să pună în funcțiune o stație de pompare.
El susține că a investit peste 500.000 de euro suplimentar în proiecte de reabilitare a infrastructurii de irigații, după ce constructorul implicat în lucrări nu și-ar fi respectat obligațiile contractuale.
„Am pus peste 500.000 de euro din fonduri proprii pentru finalizarea proiectelor. Constructorul a intrat în insolvență, iar acum încercăm să găsim soluții pentru a putea iriga aproximativ 500 de hectare”, afirmă agricultorul.
DIFICULTĂȚI ÎN PLATA ARENDEI ȘI REDUCEREA SUPRAFEȚELOR LUCRATE
Lipsa producției și a lichidităților îi obligă pe fermieri să ia în calcul măsuri drastice.
„Nu avem nicio rezervă de bani. Trebuie să ne împrumutăm, probabil vom plăti doar jumătate din arende și o parte din inputuri, iar restul vom încerca să le reportăm pentru anul viitor”, spune Dan Herțeg.
În prezent, arenda în zonă ajunge la aproximativ 2,2 tone de grâu/ha anual, la care se adaugă taxele și impozitele.
Din cauza presiunii financiare, fermierul ia în calcul renunțarea la aproximativ 200 de hectare de teren și reorganizarea structurii culturilor pentru sezonul următor.
„Nu mai este de glumă. Trebuie să vedem ce putem iriga și ce putem susține în anii care vin”, concluzionează acesta.
